Etiquetas

CECROPS

Zeii Greciei se îmbracă de la Gucci, acesta ar fi mesajul noii colecții de vară a celebrei case de modă.

O doamnă designer turcoaică, Derya Çakırsoy „a îmbrăcat” și „a accesorizat” cu produse Gucci, din noua colecție, câteva din figurile Partenonului.

Ea este una din participantele la proiectul online #GucciGram care invită artiștii să re-imagineze, să recreeze, cu o totală libertate, opere de artă celebre și să le „lipească” eticheta Gucci.

Evenimentul a stârnit un val de reacții.

Clubul UNESCO pentru Pireu și Insulele grecești, de pildă, a criticat mini-video-urile din Instagram-ul companiei (https://www.instagram.com/gucci) și a numit „vandalism artistic” această „re-imaginare”, chemând casa Gucci să și le retragă fiindcă „umilesc sculpturile Partenonului”, simbolul național al Greciei.

Clubul UNESCO pentru Pireu și Insule este o organizație guvernamentală non profit, apărută în 1998, cu scopul de a proteja patrimoniul cultural al Greciei.

Ce este scandalos la aceste imagini ale designer-ei turcoaice Derya Çakırsoy luate din sculpturile de pe frontonul de est și de pe cel de vest al Partenonului?

Să le vedem alături de sculpturile originale :

DIONISOS GUCCIZeul vinului și al viei, Dionisos, în șort … havaian și … „mini-hiton” cu un motiv inspirat din meandrul grecesc, prins în loc de fibulă… cu flori, făcându-și un selfie, alături de Demeter și Persefona, „accesorizate” cu smart phone.

Inimioarele sunt o aluzie evidentă la narcisismul … selfie-urilor, dar și la narcisismul… grecilor !

DIONISOS PARTHENON

 Așa arată, în realitate, sculpturile de pe frontonul de est al Partenonului: Dionisos lângă cvadriga, carul cu patru armăsari, a zeului Soare, Helios, alături de Demeter, zeița grânelor și de fiica ei, Persefona, regina lumii subpământene (atât cât a mai rămas din ele), British Museum.

CECROPSCecrops și fiica sa Pandrosos în versiunea Gucci

Uluitoare aici este aluzia la incest: Cecrops era, în mitologia greacă, un zeu-șarpe, fiul Gliei și al Cerului, și era reprezentat jumătate om jumătate șarpe.

În re-imaginarea Gucci, apare șarpele, dublul lui Cecrops, mușcând-o pe Pandrosos (nume care înseamnă Atotrăcoritoarea), încolăcit pe mâna ei. Ceea ce s-ar traduce ca… seducerea propriei fiice.

Alegerea acestui grup statuar, singurul pe care nu l-au smuls echipele lordului Elgin din frontonul apusean al Templului Atenei, pentru că l-au crezut din epoca romană, nu este deloc întâmplătoare: Pandrosos, Atotrăcoritoarea, sugerează un „party al zeilor” la un club de pe plajă și atmosfera de plajă, în general, la care trimit, de altfel, și pantalonii înflorați ai lui Cecrops și geanta Gucci a fiicei sale !

CECROPS PARTHENONOriginalul: Cecrops și fiica sa Pandrosos (ce s-a mai păstrat din ei) de pe frontonul vestic al Partenonului; Muzeul Acropolei din Atena

ILISOS GUCCIZeul râu Ilisos, efeminat (travestit mai degrabă), cu tocă … florală și geantă de damă ! O aluzie, deloc subtilă, la erosul grecesc de pe vremea lui Platon.

ILISOS PARTHENONOriginalul de pe frontonul vestic al Partenonului (copie aflată la Muzeul Acropolei, Atena, pentru că sculptura originală se află la British Museum)

Și iată cum arătau cele două frontoane ale Partenonului, într-o reconstituire aflată la Muzeul Acropolei, Atena:

PARTHENON FRONTONUL DE VESTFrontonul de vest

PARTHENON FRONTONUL DE ESTFrontonul de est

Și iată și Partenonul sau templul zeiței Atena, protectoarea Atenei:

PARTHENON

Casa Gucci și Derya Çakırsoy pot fi acuzate de impietate (la modul simbolic) și pot plăti amendă, cel puțin pentru a fi folosit imaginea statuii lui Cecrops și a fiicei sale, aflate la Muzeul Acropolei din Atena care permite fotografierea și folosirea fotografiilor profesionale ale operelor sale de artă în scopuri comerciale sau pentru reclame, numai cu acordul său.

Dar, dincolo de legislația ateniană de azi, dacă ne gândim la cea din secolul al V-lea, designer-a Derya Çakırsoy ar putea fi acuzată de impietate, iar atenienii l-au pus pe Socrate să bea licoarea morții, mătrăgună, acuzându-l de asebie, adică de lipsă de respect față de zei.

De ce asebie/impietate în cazul Gucci ?

Pentru că Partenonul era un templu, era casa zeiței Atena, ocrotitoarea Atenei.

Numele lui înseamnă Templul Fecioarei pentru că grecii o numeau pe Atena: Fecioara, Parthenos.

Este simbolul prin excelență al Atenei și simbolul național al Greciei.

A fost reconstruit de Pericle și de prietenul său, sculptorul Fidias, pe stânca sacră, Acropola, străvechea citadelă a orașului, între anii 448-437 î. Hr., în semn de recunoștință față de Atena pentru victoria împotriva perșilor (479 î. Hr.).

Toate figurile reprezentate pe frontoanele și pe frizele lui sunt… sacre, iar scenele cuprind momente simbolice din istoria mitică a grecilor !

De pildă, pe frontonul de răsărit, deasupra intrării în templu, Fidias și elevii săi au reprezentat scena nașterii Atenei din capul părintelui său, Zeus, ceea ce anunța nașterea unei noi lumi, aceea a spiritului și a logicii…

… iar pe frontonul de apus, au reprezentat întrecerea dintre Atena și Poseidon pentru tutela Atenei.

Cât despre Cecrops, el apare împreună cu familia sa, pentru că a fost judecătorul care ales-o, în numele atenienilor, pe Atena ca stăpână și patroană a orașului, considerând că darul său, măslinul, este mai important decât darul lui Poseidon, stăpânirea mărilor.

Cecrops este primul rege mitic al Atenei, întemeietorul ei, fiul Mamei Glii și al Cerului, un zeu-șarpe, o rămășiță, poate, a unui străvechi cult htonian falic, de fertilitate, al Marii Mame.

Lucru pe care trebuie că l-a intuit sau despre care a citit Derya Çakırsoy.

Să mai spunem că în cele două colțuri ale frontonului de apus apar cele două râuri care străbat Atena, Ilisos și Kifisos, doi zei ai apelor…

… și că impietatea comisă de casa de modă Gucci le răscolește, din nou, grecilor, vechea rană a „marmurelor Elgin” (smulse din frontoanele Partenonului în 1806).

Nu e vorba numai de faptul că British Museum tot refuză să înapoieze Greciei aceste sculpturi ale Partenonului.

Este vorba despre abuzul comis, spun grecii, de British Museum care l-a împrumutat pe Ilisos între 5 decembrie 2014 și 18 ianuarie 2015 muzeului Hermitage din Sankt Petersburg, care sărbătorea 250 de ani.

ILISOS BRITISHIlisos, British Museum, care, datorită unor cópii romane, l-a inspirat pe Michelangelo, în studiul său pentru Crearea lui Adam:

CREAREA LUI ADAM STUDIUStudiu pentru Crearea lui Adam, Michelangelo

Privind imaginile Deryei Çakırsoy și înțelegându-le aluziile, mai mult sau mai puțin subtile, nu poți să nu le dai dreptate grecilor care consideră că cineva le-a barbarizat operele de artă cele mai sacre.

Să fie vorba despre … o mică răzbunare a unei minți turcești ? Poate !

Turcii au mai avut ceva cu Partenonul, pe care l-au transformat în pulberărie și aproape l-au aruncat în aer în 1687.

 

 

AUTOR  ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

 

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și  autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.
Anuncios