• ACERCA DE NOSOTROS
  • ARTA ÎNALTEI BUCĂTĂRII
    • BORCANUL FERMECAT CU CASTRAVEŢI MURAŢI
    • CARTOFUL – TRUFA ANZILOR
  • CĂLĂTORIILE ARIADNEI
    • BAPTISTERIUL DE LA MANGALIA
    • ÎNGHEȚATĂ CU DRAGOSTE… ÎN MANGALIA
  • CELE MAI FRUMOASE POEME
    • INFINITUL
  • CELE MAI FRUMOASE POEME DE DRAGOSTE
    • Caballo Viejo – omagiu lui Simón Díaz
    • SHAKESPEARE, SONETUL I
    • Sonetul 102 – Și eu, ca Philomela…
    • MIKIS THEODORAKIS – 90 DE ANI
    • Imn, Baudelaire
    • SFÂNTUL IOAN AL CRUCII, LLAMA DE AMOR VIVA
    • ÎNDRĂGOSTITA, PAUL ELUARD
  • EDITORIALES
    • NE CONDUC ELITE POLITICE ADMIRABILE !
    • SALVAȚI SOLDATUL DRAGNEA!!! – BRAND DE ȚARĂ
    • VALORILE DEMOCRAȚIEI OCCIDENTALE II : UE ȘI REGATUL MAROCULUI
    • APOROFOBIA – CUVÂNTUL ANULUI 2017
    • BREXIT-TIXERB
    • CATALUÑA SAU CATALUNYA ?
    • CULTUL IMPUNITĂȚII ȘI…PURGATORIUL
    • DE CE RAMBLA, BARCELONA ?
    • IERUȘALÁIM HABIRÁ – IERUSALIM CAPITALA
    • LECTURINA… DE ZIUA CĂRȚII
    • UE – MAREA BRITANIE: A FI, DAR, MAI ALES, A NU FI !
    • UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI CUBA
    • VA FI ROMÂNIA DIN NOU MONARHIE ?
    • VALORILE DEMOCRAȚIEI EUROPENE: UE ȘI SAHARA OCCIDENTALĂ
    • SPAŢIUL EUROPEAN ŞI CEL… PARAEUROPEAN !
    • GORBACIOV ÎNSUȘI NE SPUNE CĂ NU ILESCU L-A UMILIT PE REGE ÎN 1990!
    • REPUBLICA….. DIN REGAT !
    • DE 9 MAI…
    • El 9 de Mayo …
    • TENTAȚIA ABSOLUTISMULUI SAU SIMFONIA ÎNTREBĂRILOR
    • ALEP – GUERNICA SECOLULUI XXI
    • Opinia publică… ?! Oare ?
    • BREXIT…ȘI NU PREA!
    • DÍA DEL LIBRO … SANCHO SIN RUCIO
    • ISLAM E ISLAMISMO
    • EL SINDROME TIMOSHENKO Y EL FINAL DE LA ERA PUTIN
    • SIDROMUL TIMOȘENKO ȘI SFÂRȘITUL EREI PUTIN
    • SINDROMUL IOHANNIS
    • „Fahrenheit 451” la Mosul
    • Noul președinte al Greciei, calul troian al lui Al. Tsipras
    • TURCIA A UMILIT RUSIA!
    • ¡TURQUÍA HUMILLÓ A RUSIA!
    • REGELE SPANIEI, JUAN CARLOS I, RENUNȚĂ LA TRON ÎN FAVOAREA FIULUI SĂU, FELIPE
    • ACULTURAȚIE…CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE
    • ALEGERI ÎN GRECIA: MARELE PERDANT ESTE OMUL CARE A DESFIINȚAT RADIOTELEVIZIUNEA PUBLICĂ
    • HOLOCAUSTUL NUCLEAR … și elegantul domn Mihail Vanin!
    • LIVIU DRAGNEA … ȘI PRIMUL CERC
    • A gândi altfel ! sau инакомыслящий/inacomâsleașcii
    • GUCCI ȘI SCANDALUL MARMURELOR PARTENONULUI
  • EDITORIALES II
    • TABARNIA – IMAGINEA DIN OGLINDĂ
    • 8 MARTIE – ZIUA ÎMPOTRIVA FEMINICIDULUI ?
    • ALARMĂ DIN SPAȚIUL VIRTUAL CÂT „UN ATAC PEARL HARBOUR”
    • AMERICA FIRST – AMERICA MAI ÎNTÂI DE TOATE !
    • GARDUL ÎL FAC EU, DAR, ÎL PLĂTEȘTI TU !
    • RADONUL – AMENINȚAREA TĂCUTĂ
    • SPANIA – COABITARE SAU… URĂ DE CLASĂ?
    • SPANIA – ÎNTRE COABITARE ȘI ABȚINERE
    • ACESTEA SUNT FRUNZELE MELE !
    • DONALD TRUMP… ȘI ZIUA HISPANITĂȚII/DONALD TRUMP Y… EL DÍA DE LA HISPANIDAD
    • ISLAM ȘI ISLAMISM
    • „Numai… lei, fără de ” !
  • EDITORIALES III
    • 10 AUGUST 2018 – GUVERNELE DRĂGNILĂ ȘI DĂNCILĂ
    • ALEGERILE DIN GRECIA – VOTUL MÂNIEI
    • GRECIA – PRIZONIERĂ A DATORIEI EXTERNE
    • PROGRAMUL 3 – O LEGENDĂ A RADIOULUI ROMÂNESC
    • SPAȚIILE NAȚIUNII
    • TRUMP ARUNCĂ TURCIA ÎN BRAȚELE UNIUNII EUROPENE
    • MATI – UN NOU POMPEII ?
    • ATENA ȘI ANKARA, MAI APROPIATE SAU MAI DEPĂRTATE CA NICIODATĂ ?
    • VIZITA PREȘEDINTELUI EDOGAN ÎN GRECIA: UN BRAS DE FER DIPLOMATIC
    • Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și-a închis porțile
    • Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim s-a deschis
    • Mircea Cărtărescu a primit premiul Formentor pentru Literatură 2018
  • EDITORIALES IV
    • ANGLICISME VECHI ȘI NOI
    • SOLDATUL SOVIETIC ELIBERATOR – UNEORI, A CĂUTAT ICOANE !
    • SUNTEM SAU NU SUNTEM… ISRAELIENI ?
    • TAXA PE LĂCOMIE SE DOVEDEȘTE A FI PREA…LACOMĂ!
    • UNDE NE SUNT MELEȘCANII?
    • VIZITA PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA (I)
    • VIZITA PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA II – „SĂ MERGEM ÎMPREUNĂ”
  • EFEMERIDES
    • KAFKA ŞI PĂPUŞA CĂLĂTOARE
    • PANAIT ISTATI – ENRACINEMENT
    • VIAȚA LUI JULIEN TEMPLIERUL
    • ZIUA CĂRȚII – Ida Vitale, Uruguay
  • ETIMOLOGIAS I
    • AURUL – MATERIA DIVINĂ
    • PĂMÂNT – ȚARĂ – GLIE
    • POST – AJUN – PRIVEGHERE
    • VATRĂ – ȚEST – CUPTOR
    • A CERE – A CUCERI – CUCERNIC
    • AUGUST – AUGUR – AUTOR
    • AMOR – DRAGOSTE – IUBIRE
    • LOGODNA – CUVÂNTUL DAT ȘI VREMEA CEA BUNĂ
    • SUFLET – SPIRIT – DUH
    • VINDECAT – SALVAT – MÂNTUIT
    • HAR ȘI EUHARISTIE
    • MAG – MAGISTER – MĂIESTRU
  • ETIMOLOGIAS II
    • PUSTA – CUVÂNT ROMÂNO-SLAV
    • ROST – A ROSTI – A SE ROSTUI
    • A VĂTĂMA SAU A LOVI DIN VOIA LUI DUMNEZEU
    • A VOI – A DORI – A POFTI
      • La hora de la verdad
    • IERT – ELIBEREZ – SUNT LIBER
    • Parlament – Parlement – Parliament
  • ETIMOLOGII
    • ETIMOLOGII I – Dragostea-puterea atotțiitoare și stihia atotstăpânitoare
    • ETIMOLOGII II – RELIGIA – UN PERPETUU EXERCIȚIU DE PIETATE
    • ETIMOLOGII III – MARTIE – LUNA LUI MARTE
    • ETIMOLOGII IV – DE LA CALENDELE FEMEILOR LA RĂZBOIUL FEMEILOR DE 8 MARTIE
    • ETIMOLOGII IX – IUNIE – LUNA LUI IUNO
    • ETIMOLOGII V – APRILIE – LUNA LUI VENUS (I)
    • ETIMOLOGII VI – APRILIE – LUNA FLOREI (II)
    • ETIMOLOGII VII – MAI– LUNA ZEIȚEI MAIA
    • ETIMOLOGII VIII – PELERINUL … UN CĂLĂTOR DE PESTE MĂRI ȘI ȚĂRI
    • ETIMOLOGII X – CINZECIMEA – POGORÂREA SFÂNTULUI DUH – RUSALIILE
    • ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI
  • EVENIMENTE RECOMANDATE DE ARIADNA
    • BALUL ZIARIȘTILOR propus și organizat de UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE
    • Mea culpa a lui Buffalo Bill
    • El mea culpa de Buffalo Bill
    • Momentul adevărului
    • La hora de la verdad
    • ¿Parón o recuperación?
    • Stagnăm sau ne redresăm ?
    • Las guerras del retrete
    • Un panorama de paradojas
    • Elecciones con okupas
    • Sin hora de la verdad
    • ÎNTORCÂND SPATELE ELITELOR /DE ESPALDA A LAS ELITES
    • Paradoxuri ale democrației/Paradojas de la democracia
    • Dilema republicană/El dilema republicano
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE II
    • De la vorbe la fapte/Del dicho al hecho
    • ¿Quo Vadis America? Încotro te îndrepți, America ?
    • Acum e acum !/La hora de la verdad
    • Apele se întorc la matcă/Las aguas a su cauce
    • BÂJBÂIND/PALOS DE CIEGO
    • Comparațiile și paradoxurile lui Donald Trump/Las comparaciones y paradojas de Donald Trump
    • Contrareforma /La contrarreforma
    • Cum se mută președinții/Una mudanza especial
    • Exact pe dos! /El tiro por la culata
    • Istoria unei neînțelegeri/Historia de un desencuentro
    • LUÂNDU-L LA BANI MĂRUNȚI/DESHOJANDO LA MARGARITA
    • Președintele nu pleacă de tot/El presidente no se va
    • ULTIMUL ZID/EL ÚLTIMO MURO
    • Vremea lui Trump/La hora de Trump
    • Apele nu se liniștesc/Las aguas no se calman
    • Israel, de la Carter până la Obama/Israel, de Carter a Obama
    • Banca câștigă întotdeauna/La banca siempre gana
    • Istoria nu are un punct final/La historia sin final
    • Totul îi merge foarte bine lui Trump /Viento de popa para Trump
    • Milioane și grade militare /Millones y galones
    • Puterea sau aurul? / ¿El poder o el oro?
    • Ucenicul, ucenicii și cei șapte magnifici/El aprendiz, los aprendices y los siete magníficos
    • Todo al revés
    • Ganó la otra América
    • Las otras elecciones
    • La elección y sus murallas
    • Uluire și descumpănire electorală/Pasmo y desconcierto electoral
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE III
    • Nici ciment și nici zidari/Ni cemento, ni brazos
    • Colacul de salvare a lui Trump/El salvavidas de Trump
    • De la Reconquista, la imigrare/De la Reconquista a la inmigración
    • Nu există dușman mic/No hay enemigo pequeño
    • Statele–încă–Unite ale Americii/Estados–todavia-Unidos de America
    • Cine, cui dă ordine ?/¿A las órdenes de quién?
    • Confuzie generală/Confusión general
    • Putin râde în hohote /La carcajada de Putin
    • Cu fața la perete /De cara a la pared
    • Mai întâi de toate, buzunarul/El bolsillo, lo primero
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE IV
    • Jumătate de secol, multe bătălii, pace în zare/Medio siglo, muchas batallas, paz a la vista
    • PAIUL DIN OCHIUL VECINULUI/LA PAJA EN EL OJO AJENO
    • Bilanțul primului an/Balance del primer año
    • Cadou de Crăciun/Regalo de Navidad
    • Casa nemăturată/La casa sin barrer
    • COSTA RICA: SEX ȘI URNE/COSTA RICA: SEXO Y URNAS
    • Doi și cu doi/Dos y dos
    • În fața realităților, Trump se dă pe brazdă /Los menguantes desamores de Trump con la realidad Washington
    • Între două ziduri/Entre dos murallas
    • Măsurarea forțelor pentru hegemonie, pe cele două maluri ale Pacificului/Pulso hegemónico a los dos lados del Pacífico
    • Nici cu tine, nici fără tine/Ni contigo, ni sin ti
    • O țară în flăcări / Un país en llamas
    • PARADISURILE /LOS PARAÍSOS
    • Puerto Rico (portul bogat) cel sărac/ Puerto Pobre
    • Trump se etalează/Trump se pone de largo
    • Un inchizitor în căutare de culpe/ Un inquisidor en busca de un delito
    • Un secol de cruciade/Un siglo de cruzadas
    • Pericolul nord-corean:azi, nu,… mâine,cine știe ?/El peligro norcoreano: hoy no, mañana quizá
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE VI
    • 0 CIUDATĂ TÂRGUIALĂ ÎNTRE KIM ȘI TRUMP/ EL EXTRAÑO REGATEO DE KIM Y TRUMP  
    • Banii nu aduc fericirea/El dinero no hace la felicidad 
    • CELE O MIE DE FEȚE ALE POPULISMULUI/LAS MIL CARAS DEL POPULISMO 
    • CRIZA IRANIANĂ FĂRĂ PASIUNE, NICI PROPAGANDĂ/LA CRISIS IRANÍ SIN PASIÓN NI PROPAGANDA
    • Exasperarea democraților/ Exasperación demócrata 
    • Fată în casă bună la toate/Chica para todo 
    • ÎNDRĂZNEALA PRUDENTĂ NORD-COREANĂ/LA PRUDENTE OSADÍA NORCOREANA
    • IRAN: LA CE AR SERVI UN NOU RĂZBOI ?/IRÁN: ¿Y PARA QUÉ UNA GUERRA? 
    • Legat de mâini, cu cenușă în cap… și Trump pentru multă vreme/Maniatado, con ceniza en la frente… y Trump para rato
    • MIZERABILUL JOC AL MIZERIEI/ EL MISERABLE JUEGO CON LA MISERIA
    • Mult procuror și puțină pricină/Mucho fiscal y poca causa
    • NOUA CRIZĂ IRANIANĂ/NUEVA CRISIS IRANÍ
    • O AMBASADOARE FEMINISTĂ FOARTE ACTIVĂ /UNA EMBAJADORA DE FALDAS TOMAR 
    • Politica vacilor slabe/Política de vacas flacas
    • SI TRUMP FUERA DE GAULLE…/DACĂ TRUMP AR FI DE GAULLE…
    • UN TRUMP BÍBLICO/UN TRUMP BIBLIC
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE VII
    • BALTIMORE: NEGRU PRECUM CRIMA/BALTIMORE: NEGRO COMO EL CRIMEN
    • Cele două Americi/Las dos Américas 
    • DE LA PING PONG, LA BIG BANG /DEL PING PONG AL BIG BANG
    • DROGURI PENTRU TOȚI, BANI PENTRU PUȚINI/DROGAS PARA TODOS, DINERO PARA POCOS
    • ERDOGAN E MAI TARE DECÂT TRUMP /ERDOGAN LE PUEDE A TRUMP
    • FRAGILA BOGĂȚIE A CHINEI/LA FRAGIL RIQUEZA DE CHINA
    • HONG KONG, PROBLEMĂ ÎMPĂRTĂȘITĂ/HONG KONG, PROBLEMA COMPARTIDO
    • IRAN, RĂUL INSTITUȚIONAL/IRÁN, EL MALVADO INSTITUCIONAL
    • IRAN: RĂDĂCINILE URII/IRÁN: LAS RAÍCES DEL ODIO
    • MILIONARI ȘI SEPTUAGENARI/MILLONARIOS Y SEPTUAGENARIOS
    • O curte vraiște/Un patio revuelto 
    • PLACIDO DOMINGO ÎN SUA ȘI ÎN EUROPA/DOS DOMINGOS Y DOS MUNDOS 
    • PROST E CINE CREDE/TONTO, EL QUE SE LO CREA
    • PRUDENȚĂ ȘI BRAVADE/PRUDENCIA Y BRAVATAS
    • RĂUL TUTUROR…/MAL DE MUCHOS…
    • SĂ FACEM LUNA MARE DIN NOU/VOLVER A HACER GRANDE LA LUNA
    • Scape cine poate/Sálvese quien pueda
    • SUA: O SOCIETATE FOARTE APRIGĂ/EE.UU: UNA SOCIEDAD DE ARMAS TOMAR 
    • Talibani americani/Talibanes americanos
    • TRUMP, PREȘEDINTE DEMOCRAT/TRUMP, PRESIDENTE DEMÓCRATA 
  • LA PAGINA DE VALENTI POPESCU
    • VULNERABILITATEA FRONTIEREI TURCO-BULGARE
    • MISERIAS FRONTERIZAS BÚLGARAS
    • AYER CONTRA HOY
    • IERI ÎMPOTRIVA LUI AZI
    • DRAMA MIGRATORIO A LA GRIEGA
    • DRAMA REFUGIAȚILOR ÎN STIL GRECESC
    • STRATEGIA STATULUI ISLAMIC ÎN LIBIA
    • LA ESTRATEGIA GUERRILLERA DE E.I. EN LIBIA
    • ARABIA, MÁS PASIÓN QUE LÓGICA
    • ARABIA, MAI DEGRABĂ PASIUNE DECÂT LOGICĂ
    • RĂZBOIUL PE CARE IRANUL ÎL DUCE ÎN SIRIA
    • LA GUERRA SIRIA DEL IRÁN
    • ISLAM : LA ÚLTIMA GUERRA FRATRICIDA
    • ISLAM : ULTIMUL RĂZBOI FRATRICID
    • QUIERO Y NO PUEDO EN LIBIA
    • VREAU DAR NU POT… ÎN LIBIA
    • GÜLLEN CONTRA ERDOGAN
    • GÜLLEN CONTRA ERDOGAN
    • LA MAFIA SE PASA A ERDOGAN
    • MAFIA TRECE DE PARTEA LUI ERDOGAN
    • CEA DE A DOUA REVOLUȚIE DIN TURCIA
    • LA SEGUNDA REVOLUCIÓN TURCA
    • NATALIA ERRE QUE ERRE
    • NATALIA CEA ÎNVERȘUNATĂ
    • SIRIA, PARADISUL BANDELOR
    • SIRIA, EL PARAÍSO DE LAS BANDERÍAS
    • INDEPENDENTISTA HASTA EN LA CAMA
    • INDEPENDENTISTĂ PÂNĂ ȘI ÎN PAT
    • DE LA HITLER LA TRUMP
    • DE HITLER A TRUMP
    • VALENTIN POPESCU – UN MARE JURNALIST SPANIOL
  • LA PAGINA DE VALENTI POPESCU II
    • LA OTRA CORRIENTE MIGRATORIA
    • CEALALTĂ MIGRAȚIE
    • XENOFOBIA, SÍ PERO…
    • XENOFOBIE, ÎNTR-ADEVĂR, ȘI TOTUȘI…
    • SIRIA . LA PAZ CASI IMPOSIBLE
    • ÎN SIRIA, PACEA ESTE APROAPE IMPOSIBILĂ
    • EL YEMEN SE LE INDIGESTA A ARABIA SAUDÍ
    • ARABIEI SAUDITE… I S-A APLECAT DE ATÂTA YEMEN
    • HEKMATYAR INTENTA VOLVER
    • HEKMATYAR VREA SĂ SE ÎNTOARCĂ
    • ¿ CRISIS SOCIALISTA O CRISIS POLÍTICA GENERAL ?
    • CRIZĂ SOCIALISTĂ SAU CRIZĂ POLITICĂ GENERALĂ ?
    • ESTONIA : A ȘASEA OARĂ, DA!/ ESTONIA : A LA SEXTA VA LA VENCIDA
    • EMIGRAȚIE ȘI NEPĂSARE/ EMIGRACIÓN Y DESIDIA
    • BOSNIA ȘI TRECUTUL EI …ȚEAPĂN/BOSNIA Y EL PASADO TENAZ
      • GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!/DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….
    • GROZAVUL…S-A DAT PE BRAZDĂ!/DÓNDE DIJE DIGO, DIJE….
  • LA PAGINA DE VALENTI POPESCU III
    • CELELALTE ALEGERI IRANIENE/LAS OTRAS ELECCIONES IRANÍES
    • ADEVĂRATUL BREXIT/ EL AUTÉNTICO BREXIT
    • ALBANIA : A MAI RĂMAS VREUN NECORUPT ?/ALBANIA : ¿ QUEDA ALGUIEN POR CORROMPER ?
    • BELARUS ȘI-A PIERDUT RĂBDAREA/BIELORRUSIA HA PERDIDO LA PACIENCIA
    • ESCAPADA MILITARĂ A TURCIEI ÎN SIRIA/LA BREVE GUERRA TURCA DE SIRIA
    • MACEDONIA : ABSURDITATE MAJORĂ/MACEDONIA : ABSURDO MÁXIMO
    • RANCHIUNA FĂRĂ SFÂRȘIT /RENCORES INEXTINGUIBLES
    • ROMÂNIA… PITOREASCĂ/RUMANIA RIZA EL RIZO
    • TERORISM ÎN INDIA/TERRORISMO EN INDIA
    • U.E. CENTRIFUGĂ/LA U.E. CENTRÍFUGA
    • VIETNAM : CORUPȚIE ȘI IDEOLOGIE/VIETNAM : CORRUPCIÓN E IDEOLOGÍA
    • CARE BREXIT?/¿QUÉ BREXIT?
    • CU TOTUL ALTUL ESTE VALSUL PREȘEDINȚILOR…/EL VALS DE LOS PRESIDENTES ES OTRO…
    • EGO-UL ȘI RAȚIUNEA DE STAT /EL EGO Y LA RAZÓN DE ESTADO
    • ERDOGAN, COLECȚIONAR DE DUȘMANI/ERDOGAN, COLECCIONISTA DE ENEMIGOS
    • PICIOARELE DE LUT ALE LUI ERDOGAN/LOS PIES DE BARRO DE ERDOGAN
    • PSEUDO-VIRAJ SPRE STÂNGA ÎN RĂSĂRITUL EUROPEI /EL PSEUDO GIRO A LA IZQUIERDA DE EUROPA ORIENTAL
    • BREXIT-UL VĂZUT DINSPRE RĂSĂRITUL EUROPEI/EL BREXIT VISTO DESDE EL ESTE EUROPEO
    • ERDOGAN, PÂNĂ LA CAPĂT/ERDOGAN, A POR TODAS
    • MARXISM ÎN ELVEȚIA/MARXISMO EN SUIZA
    • AMARA REPATRIERE A AFGANILOR/AMARGA RETROMIGRACIÓN AFGANA
    • ARABESCURI PERSANE ÎN IRAK/ARABESCOS PERSAS EN IRAK
    • CIPRU, „RUTA CEA REA” A MIGRAȚIEI/CHIPRE, “RUTA MALA” DE LA MIGRACIÓN
    • DRAGOSTEA AMARĂ DINTRE RUSIA ȘI BELARUS/LOS DESAMORES DE RUSIA Y BIELORRUSIA
    • REFORMELE PE CARE LE ÎNTREPRINDE EGIPTUL/REFORMISMO EGIPCIO
    • ESTONIA : AU VENIT RUȘII !/ESTONIA : HAN VUELTO LOS RUSOS
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU IV
    • CU BOGĂȚIE ÎȚI GĂSEȘTI ȘI PATRIE / UBI FORTUNA, IBI PATRIA
    • GERMANIA : ATUNCI CÂND TREI SUNT, DE FAPT, PATRU /ALEMANIA: CUANDO UN TRIO SON CUATRO
    • ROHINGYA, ULTIMA MINORITATE/LOS ROHINGYA, LA ÚLTIMA MINORÍA
    • A FOST RĂU CU GADDAFI, DAR E MAI RĂU FĂRĂ EL/MAL CON GADDAFI, PEOR SIN ÉL
    • LA SÚPER VIKINGA/ LA SÚPER VIKINGA
    • QATAR : EXACT PE DOS !/QATAR : EL TIRO POR LA CULATA
    • A OMORÎ LA PREȚ DE SOLDURI/MATANZAS A PRECIO DE SALDO
    • ARABESCURI DINASTICE/ARABESCOS DINÁSTICOS
    • MICA MARE PROBLEMĂ COREANĂ/EL PEQUEÑO GRAN PROBLEMA COREANO
    • TURCOFOBIA DIN RĂZBOIUL CONTRA STATULUI ISLAMIC/LA TURCOFOBIA EN LA GUERRA CONTRA EL E.I.
    • ÎN CECENIA, HOMOSEXUALITATEA E LETALĂ/HOMOSEXUALIDAD LETAL EN CHECHENIA
    • BOSNIA : CELE DOUĂ FEȚE ALE ARABIZĂRII/BOSNIA : CARA Y CRUZ DE LA ARABIZACIÓN
    • REFORMA DIN SERBIA/SERBIA Y SU REFORMA
    • DISPAR COMUNITĂȚI DE CREȘTINI DIN TURCIA/PENURIAS CRISTIANAS EN TURQUÍA
    • QATAR: CAUZELE CRIZEI/LAS CAUSAS DE LA CRISIS QATARÍ
    • IRLANDA : STEAUA ORIENTULUI/IRLANDA : LA ESTRELLA DE ORIENTE
    • TERORISM ISLAMIC ÎN BALCANI/TERRORISMO ISLÁMICO EN LOS BALCANES
    • A PIERDUT TRENUL SOCIALISMUL ?/¿ HA PERDIDO EL TREN EL SOCIALISMO ?
    • UGANDA – FOARTE GENEROASĂ CU REFUGIAȚII/EL MAYOR CAMPAMENTO DE REFUGIADOS DEL MUNDO ESTÁ EN UGANDA
    • YEMENUL MOARE DE HOLERĂ /EL YEMEN SE MUERE DE CÓLERA
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU IX
    • 12 AUGUST 2019 – AMBARCAȚIUNE DE DE TIP KON-TIKI PENTRU MAREA EGEE/12 VIII 2019 – UNA KON-TIKI PARA EL EGEO
    • 149 la 0/149 a 0
    • AFRICA: ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE/ÁFRICA: POR INTENTAR QUE NO QUEDE
    • ALA, BALA, PORTOCALA…/MATARILE, RILE, RO…
    • ARMENIA: INDIGESTIE DE PUTERE/ARMENIA : INDIGESTIÓN DE PODER
    • BALCANII NEDORIȚI/MALQUISTOS BALCANES
    • BIROCRAȚIA CONTRA REFUGIAȚILOR/BUROCRACIA CONTRA REFUGIADOS
    • CEVA E PUTRED ÎN REPUBLICA MOLDOVA/ALGO APESTA EN MOLDAVIA
    • CIPRU: AL CUI E GAZUL ?/CHIPRE: ¿DE QUIÉN ES EL GAS?
    • CONCURENȚĂ ÎN STIL BULGAR/COMPETENCIA “A LA BÚLGARA”
    • DANEMARCA: STÂNGA CU FUSTĂ/DINAMARCA: LA IZQUIERDA CON FALDAS
    • DOWNING STREET, 10: CASA …PUTERII/DOWNING STR., 10 : CASA DE… PODER
    • GRECIA CLANURILOR/LA GRECIA DE LOS CLANES
    • HONG KONG: CEALALTĂ FAȚĂ A REBELIUNII/HONG KONG: LA OTRA CARA DE LA REBELIÓN
    • JAVID, MAREA SPERANȚĂ A BREXIT-ULUI/JAVID, LA GRAN ESPERANZA DEL BREXIT
    • LECȚIA LUI SALVINI/LA LECCIÓN DE SALVINI
    • MAGNATUL NECUNOSCUT DIN RĂSĂRIT/EL DESCONOCIDO MAGNATE DEL ESTE
    • MOLDOVA: NICI CU TINE, DAR NICI FĂRĂ TINE …/MOLDAVIA: NI CONTIGO, NI SIN TI…
    • OMUL PĂCII DIN CORNUL AFRICII/EL HOMBRE DE LA PAZ EN EL CUERNO DE ÁFRICA
    • PATRIA MEA, ARMATA MEA/MI PATRIA, MI EJÉRCITO
    • RADICALISM ESTONIAN/ RADICALISMO ESTONIO
    • REGINA LESBIANĂ A FOTBALULUI/LA REINA LESBIANA DEL FÚTBOL
    • REVOLUȚIE SAU NEPUTINȚĂ ?/¿ REVOLUCIÓN O IMPOTENCIA ?
    • SIROFOBIA LUI ERDOGAN/LA SIRIOFOBIA DE ERDOGAN
    • SPD GERMAN LA FEL CA TOATE, DAR, CEVA MAI RĂU/EL SPD ALEMÁN COMO TODOS, PERO PEOR
    • SUDAN: UCENICUL VRĂJITOR/SUDÁN: EL APRENDIZ DE BRUJO
    • UNIUNEA EUROPEANĂ: SĂRACII AFARĂ !/UNIÓN EUROPEA : ¡ POBRES, FUERA !
    • YEMENUL INDIGEST/EL YEMEN INDIGESTO
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU IX
    • A VOTA CU MAȚELE/VOTAR CON LAS TRIPAS
    • GERMANO-ROMÂNUL IOHANNIS/EL GERMANO-RUMANO IOHANNIS
    • O FEMEIE LIBERALĂ ÎN ASCENSIUNE/LA LIBERAL EMERGENTE
    • PROBLEMELE REFORMELOR SAUDITE/EL TRÁGALA DE LAS REFROMAS SAUDITAS
    • RADICALISM BRITANIC/RADICALISMO BRITÁNICO
    • SPD ÎN CĂUTAREA LUI ÎNSUȘI/EL SPD EN BUSCA DE SI MISMO
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VI
    • ABSURDITATEA CONFLICTULUI UCRAINEANO-MAGHIAR/ABSURDO CONFLICTO UCRANIANO-MAGYAR
    • ASTA DA ! …DREPTATE FĂCUTĂ DE POPOR !/ESO SÍ QUE ES JUSTICIA POPULAR
    • AURUL ANKAREI/EL ORO DE ANKARA
    • CĂMILE ȚI-AI LUAT, CĂMILE MĂNÂNCI/CAMELLOS TIENES, CAMELLOS COMES
    • CONGO, UMBRA PRELUNGITĂ A LUI MOBUTU/CONGO, LA LARGA SOMBRA DE MOBUTU
    • DEMOCRAȚIE ÎN STIL TURCESC/DEMOCRACIA A LA TURCA
    • FRĂȚIA POLONO-FILIPINEZĂ/LA HERMANDAD POLACO-FILIPINA
    • FUNDAMENTALISM SAU NEPUTINȚĂ/FUNDAMENTALISMO O IMPOTENCIA
    • GERMANIA: CEVA IDEOLOGIE… ȘI MULT EGO/RFA: ALGO DE IDEOLOGÍA Y MUCHO EGO
    • KOSOVO ȘI RAȚIUNEA/KOSOVO Y LA RAZÓN
    • LETONIA: LOVITURĂ… PENTRU A CONTINUA LA FEL/LETONIA: VARAPALO PARA SEGUIR IGUAL
    • LIBIA, HAOS TOTAL/LIBIA, EL CAOS MÁXIMO
    • NU STRĂINII SUNT CAUZA/LOS FORASTEROS NO SON LA CAUSA
    • ORAȘUL CĂRUIA ÎI ESTE RUȘINE DE MADONNA/DONDE SE AVERGÜENZAN DE MADONNA
    • SCHISMA DIN ORIENT/EL CISMA DE ORIENTE
    • TĂTARII DIN TATARSTAN/LOS TÁRTAROS DEL TARTARISTÁN
    • UN “POST NO MORTEM” PENTRU CSU DIN BAVARIA/UN “POST NO MORTEM” PARA LA CSU BÁVARA
    • VARĂ ARABĂ/EL ESTÍO ÁRABE
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VII
    • 1918 – 2018, O SUTĂ DE ANI AMEȚITORI/1918 – 2018, CIEN AÑOS DE VÉRTIGO
    • ACOLO UNDE DRAGOSTEA SE MĂSOARĂ PRIN…COARNE/DÓNDE EL AMOR ES CUESTIÓN DE CUERNOS
    • ASTA DA DIVERSITATE !/¡ ESO SÍ QUE ES DIVERSIDAD !
    • AUTOCEFALIA BISERICII ORODOXE UCRAINIENE/EL PRIMER PATRIARCA DE LA IGLESIA UCRANIANA
    • CAPCANE JURIDICO-ELECTORALE CONGOLEZE/TRAMPAS JURÍDICO-ELECTORALES CONGOLEÑAS
    • COSTISITOAREA EXTINDERE SPRE RĂSĂRIT/LA COSTOSA AMPLIACIÓN AL ESTE
    • CURSURI UNIVERSITARE ȘI POLITICĂ/AULAS Y POLÍTICA
    • GRECIA: PIAȚA ELECTORALĂ/GRECIA: EL MERCADO ELECTORAL
    • IVIRI ALE UNEI OPOZIȚII EFICIENTE ÎN RUSIA/BROTES DE OPOSICIÓN EN RUSIA
    • KOSOVO: NU EXISTĂ, DAR ARE PROPRIA SA ARMATĂ /KOSOVO: EN EL LIMBO, PERO CON EJÉRCITO
    • MINSK: APĂSĂTOAREA PRIETENIE A RUSIEI/MINSK: LA OPRESORA AMISTAD RUSA
    • PACE ÎN AFGANISTAN, FĂRĂ AFGANISTAN/
    • RUSIA: POPORUL SUSȚINE CU BANI OPOZIȚIA/RUSIA: EL PUEBLO FINACIA LA OPOSICIÓN
    • VIESPAR ISRAELIAN/AVISPERO ISRAELÍ
    • ZIDURI ȘI IAR ZIDURI/MUROS Y MÁS MUROS
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU VIII
    • ALGERIA ÎȘI SCHIMBĂ STĂPÂNUL/ARGELIA CAMBIA DE AMO
    • ALGERIA: MAFIA PUTERII/ARGELIA: LA MAFIA DEL PODER
    • AMARA DRAGOSTE TURCO-CHINEZĂ/LOS AMARGOS AMORES CHINO-TURCOS
    • COLONIZAREA CHINEZĂ ÎN BALCANI/COLONIZACIÓN CHINA DE LOS BALCANES
    • DECLINUL BANCAR DE DRAGUL POLITICII/DECLIVE BANCARIO POR MOR DE LA POLÍTICA
    • EMINENȚA GRI A LUMII ARABE/LA EMINENCIA GRIS DEL MUNDO ÁRABE
    • IN SPATELE PERDELELOR VENEZOLANE/TRAS LAS BAMBALINAS VENEZOLANAS
    • INDEPENDENTISMUL UITAT/EL INDEPENDENTISMO OLVIDADO
    • ISRAEL: SPRE DREAPTA !/ISRAEL: A LA DERECHA, ¡ ARRE !
    • KAZAHSTAN: EU SUNT TOTUL/KAZAJISTÁN: YO SOY TODO
    • KIEV: O PREȘEDINȚIE DE DOUĂ MILIARDE/KIEV: UNA PRESIDENCIA DE 2.000 MILLONES
    • LIBIA: CINE POATE, POATE/LIBIA: QUIEN PUEDE, PUEDE
    • LIBIA: RĂZBOIUL CIVIL AL TUTUROR/LIBIA: LA GUERRA CIVIL DE TODOS
    • Mongolia: multă putere, dar justiție, ioc!/Mongolia: Mucho poder y poca justicia
    • NEGRU, NICI MĂCAR ÎN ISRAEL/NEGRO, NI EN ISRAEL
    • O GAURĂ NEAGRĂ NUMITĂ AFGANISTAN/UN AGUJERO NEGRO LLAMADO AFGANISTÁN
    • RFG: DIN NOU SPRE RĂSĂRIT/RFA : OTRA VEZ LA QUERENCIA AL ESTE
    • TURCIA DANSEAZĂ CU TIGRI /TURQUÍA BAILA CON TIGRES
    • ZIDUL PE CARE L-A DĂRÂMAT MOSCOVA/EL MURO QUE DERRIBÓ MOSCÚ
  • MISCELANEA
    • ARAD – PRIMA CAPITALĂ A MARII UNIRI
    • FÂNTÂNA DORINȚELOR ȘI CENTURA LUI KUIPER… SE LASĂ FOTOGRAFIATE DE NASA
    • FERMA ANIMALELOR – UN SPECTACOL EVENIMENT
    • PASCUA DE RESURRECCIÓN ORTODOXA
    • ¿Por qué SEMANA ILUMINADA?
    • DE EXEMPLU, DE PILDĂ şi… SPRE EXEMPLIFICARE
    • DECLINUL ALBINELOR
    • LIMBA ROMÂNĂ, LIMBĂ NEOLATINĂ !
    • NIVEL-NIVELURI ȘI NIVELĂ-NIVELE
    • ¡Este país de mierda… !
    • ¿Por qué es Rumanía una isla de latinidad?
    • CUVINTE DIN SPANIOLA MEDIEVALĂ PĂSTRATE… ÎN ROMÂNĂ !
    • Gramatica lui Nebrija – La Gramática de Nebrija
    • Zgomotina și efectele ei
    • PETALOS – UN SUPERB CUVÂNT NOU NĂSCUT
    • VOCATIVUL DESPECTIV:Doamna!… Domnu´!
  • PARABOLELE LUI IISUS II
    • PARABOLELE LUI IISUS (L) – IISUS HRISTOS – DUMNEZEUL REFUGIAT
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLIV) – DUMNEZEUL ASCET
    • PARABOLELE LUI IISUS (XL) – EXORCIZAREA DE LA GADARA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLII) – BOGATUL FĂRĂ NUME ȘI SĂRACUL LAZĂR
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLIII) – RABINUL CEL DREPT ȘI BUNUL SAMARITEAN
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVI) – TALENTAȚII VOR MOȘTENI ÎMPĂRĂȚIA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVII) – FEMEIA CARE NU PUTEA PRIVI CERUL
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLVIII) – DEZMOȘTENIȚII, COMESENII LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XLXI) – IISUS REGE AL ISRAELULUI ȘI MÂNTUITORUL LUMII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIX) – PARABOLA SEMĂNĂTORULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVII) – OMUL HARIC
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVIII) – EPIFANIA DE LA NAIN
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXVI) – RABINUL CARE PREDICĂ DIN BARCĂ
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIV) – BOTEZUL ȘI NAȘTEREA DE SUS
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXV) – URMAREA LUI HRISTOS ȘI ACTIVAREA ÎMPĂRĂȚIEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXIII) – IISUS ATOTȚIITORUL, TEMELIA ȘI COROANA CREAȚIEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXII) – URMAREA LUI IISUS, CHEIA MÂNTUIRII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXXI) – IERTAREA DE ZECE MII DE TALANȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXX) – LECȚIA PE CARE N-AU ÎNVĂȚAT-O UCENICII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXIX) – TEOFANIILE
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVI) – CURAJ, FIULE, AI ÎNCREDERE, IERTATE-ȚI SUNT PĂCATELE !
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVIII) – INIȚIEREA CELUI DE-AL DOILEA CERC
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXV) – DEMONII ȘI PORCII DEMETREI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXVII) – IISUS RESTAURATORUL
    • PARABOLLE LUI IISUS (XXIV) – CREDINȚA, CHEIA INTRĂRII ÎN LUMEA LUI DUMNEZEU
  • POEZIE ȘI BUCĂTĂRIE
    • POEZIE ȘI BUCĂTĂRIE DE SFÂNTUL VALENTIN
    • Poezie și bucătărie de… Dragobete
  • LA PAGINA DE VALENTIN POPESCU V
    • TOȚI ÎMPOTRIVA KURZILOR/TODOS CONTRA LOS KURDOS
    • ALEXANDRU CEL NESUFERIT/ALEJANDRO EL INCORDIANTE
    • AMINTIRI TRISTE/TRISTES RECUERDOS
    • ARMENIA, MAI DEGRABĂ INDIGNARE, DECÂT REVOLUȚIE /ARMENIA, MÁS INDIGNACIÓN QUE REVOLUCIÓN
    • AUSTRIA : ULCIORUL MERGE CE MERGE LA IZVOR, DAR …/AUSTRIA : TANTO VA EL CÁNTARO A LA FUENTE…
    • BREXIT CU FORCEPS/BREXIT CON FORCEPS
    • CAMERUN, ÎN PRAGUL RĂZBOIULUI CIVIL/CAMERÚN AL BORDE DE LA GUERRA CIVIL
    • CLEȘTE RUSO-TURC CONTRA UCRAINEI/PINZA RUSOTURCA CONTRA UCRANIA
    • CLOPOȚELUL PISICII IRLANDEZE/EL CASCABEL DEL GATO IRLANDÉS
    • DESIGUR, MAI MULTĂ COLABORARE MILITARĂ, ÎNSĂ…/MÁS COOPERACIÓN MILITAR, SÍ PERO…
    • ERDOGAN, ÎNCĂ ESTE FAVORIT/ERDOGAN, FAVORITO AÚN
    • EU, ULTIMUL SUMERIAN/YO, EL ÚLTIMO SUMERIO
    • EUROPA DE AZI, PE DINĂUNTRU ȘI PE DINAFARĂ/LA EUROPA DE HOY, POR DENTRO Y POR FUERA
    • GAZE NATURALE ISRAELIENE CARE NU PREA SE VÂND/GAS ISRAELÍ DE MAL VENDER
    • GREU MAI E SĂ FII FIUL LUI PAPÁ!/ES DIFÍCIL SER HIJO DE PAPÁ
    • IRANUL TROZNEȘTE/IRÁN CRUJE
    • ISRAEL: PORUMBELUL PĂCII ESTE O BUFNIȚĂ/ISRAEL: LA PALOMA DE LA PAZ ES UN MOCHUELO
    • KURDOFOBIA LUI ERDOGAN/LA KURDOFOBIA DE ERDOGAN
    • MAI BINE MORT DECÂT VIU/MEJOR MUERTO QUE VIVO
    • MARIHUANA ALBANEZĂ/MARIHUANA ALBANESA
    • MOȘTENIREA BLESTEMATĂ/LA HERENCIA MALDITA
    • PARADOXURI COMUNITARE/PARADOJAS COMUNITARIAS
    • PARADOXURI TURCEȘTI/PARADOJAS TURCAS
    • PEKIN: PRIETEN DE SUFLET/PEKÍN: EL AMIGO DEL ALMA
    • POLONIA, ÎNTRE JUSTIȚIE ȘI PUTERE/POLONIA, ENTRE LA JUSTICIA Y EL PODER
    • R.F.G.: MOTIVE PENTRU ȘI ÎMPOTRIVA UNEI ALIANȚE/RFA: RAZONES Y SINRAZONES DE UNA ALIANZA
    • ROMÂNIA: CANIBALISM POLITIC/RUMANIA: CANIBALISMO POLÍTICO
    • RUSIA – TROPĂITUL PE LOC/EL PIAFAR RUSO
    • SCHOLZ, EMINENȚA GRI/SCHOLZ, LA EMINENCIA GRIS
    • SINGURĂTATEA POLITICĂ A KURZILOR/LA SOLEDAD POLÍTICA DE LOS KURDOS
    • SIRIA : AȘA PRIETENI SĂ AI /SIRIA : AMIGOS ASÍ TENGAS  
    • SIRIA, RĂZBOAIELE CARE NU SE MAI TERMINĂ/SIRIA, LAS GUERRAS DE NUNCA ACABAR
    • SIRIA: PRIETENI, DAR, NU LA NEVOIE/SIRIA : AMIGOS DE QUITA Y PON
    • TURCIA ÎI ATACĂ ȘI PE KURZII DIN IRAK/TURQUÍA ATACA A LOS KURDOS DEL IRAK
    • VEȘNICUL YEMEN /YEMEN ETERNO
    • VIJELIA VIENEZĂ/EL VENDAVAL VIENÉS
    • ZIMBABWE, DEDESUBTURILE/ZIMBABUE, EL TRASFONDO
    • MONEDA EURO CA PANACEU UNIFICATOR/EL EURO COMO PANACEA UNITARIA
    • RECTIFICARE ÎN STIL POLONEZ/RECTIFICAR A LO POLACO
    • ANO DECLANȘEAZĂ ALARMELE/ANO DISPARA LAS ALARMAS/ANO DISPARA LAS ALARMAS
  • PARABOLELE LUI IISUS I
    • PARABOLLE LUI IISUS (XXIII) – ISPITIREA VĂZULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXI) – MISIUNEA APOSTOLILOR: SALVAREA LUMII
    • PARABOLELE LUI IISUS (XXII) – CEI TREI UCENICI SPECIALI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XX) – IISUS – NEMURIREA ȘI CUNOAȘTEREA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIX) – IISUS, COREGENTUL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVIII) – IISUS, TRIMISUL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVII) – SEMINȚELE CUNOAȘTERII LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XVI) – IISUS AJUTORUL PE CARE NU-L MAI AȘTEPȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XV) – TAINA MORMÂNTULUI GOL
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIV) – PREGĂTIREA APOSTOLILOR ȘI DEZVĂLUIREA SFINTEI TREIMI
    • PARABOLELE LUI IISUS (XIII) – IISUS – LOGOS-UL LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (XII) – UNGEREA DIN BETANIA
    • PARABOLELE LUI IISUS (XI) – Și i-a spus femeii: fie-ți ție iertate păcatele
    • PARABOLELE LUI IISUS (X) – CODUL ÎMPĂRȚIEI LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (IX) – URMAREA LUI HRISTOS – ACTIVAREA ÎMPĂRĂȚIEI LUI DUMNEZEU
    • PARABOLELE LUI IISUS (VIII) – BUNUL PĂSTOR
    • PARABOLELE LUI IISUS (VII) – FIUL LUI DUMNEZEU ȘI FIUL OMULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (VI) – POSTITORUL PREFĂCUT
    • PARABOLELE LUI IISUS (V) – PARABOLA ÎNFRICOȘATEI JUDECĂȚI
    • PARABOLELE LUI IISUS (IV) – IERTAREA FIULUI RISIPITOR
    • PARABOLELE LUI IISUS (III) – RUGĂCIUNEA VAMEȘULUI
    • PARABOLELE LUI IISUS (II) – CANANEANCA ȘI PUTEREA STĂRUINȚEI
    • PARABOLELE LUI IISUS (I) – MÂNTUIREA LUI ZAHEU
  • DOCUMENTALES I
    • BARBAR – AJAM – NEMETS
    • MĂRȚIȘORUL SAU ÎMBUNAREA LUI MARTE
    • NUNTĂ – CUNUNIE – CĂSĂTORIE
    • DOCHIA – O AMINTIRE A MARII ZEIȚE
    • DUH – RUAH – PNEVMA
    • FEBRUARIE II – DE LA LUPERCALII LA VALENTINE’ S DAY
    • FEBRUARIE I – LUNA PURIFICĂRILOR ȘI A ÎNTOCMIRII PERECHILOR – DRAGOBETE
    • MOAȘĂ – MOȘ- MOȘIE
    • SÂNZIENE – DRĂGAICE – RUSALII (Noaptea Sfântului Ioan și sabia de Toledo)
    • TEZAURE: PIETROASA ȘI GUARRAZAR
  • DOCUMENTALES II
    • CODUL LUI EL GRECO
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ I – CRUCEA
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ II – SVASTICA
    • SCRIEREA ȘAMANICĂ III – SPIRALA
    • CODUL LUI HOMER
    • El Código de Homero
    • SEMNUL LABIRINTULUI (I)
    • SEMNUL LABIRINTULUI (II) – LABIRINTUL CATEDRALELOR
    • SEMNUL LABIRINTULUI III – LABIRINTUL TEOLOGILOR
    • VINUL – PHARMAKON-UL MEDITERANEI
  • DOCUMENTALES III
    • Argentina, ţara care s-a redresat prin forţe proprii
    • CÂND A FOST DESCOPERITĂ AMERICA?
    • ERT DE DUPĂ ERT
    • Historia del Servicio Español de Radio Rumanía Internacional
    • Eduardo Galeano și poveștile Americii Latine
    • REGELE SPANIEI, JUAN CARLOS I, RENUNȚĂ LA TRON ÎN FAVOAREA FIULUI SĂU, FELIPE
    • BREVE HISTORIA DE LOS COMIENZOS DE LA RADIO EN RUMANIA
    • 95 de ani de la prima transmisiune radio destinată publicului – Enrique Telémaco Susini, părintele conceptului de radio
    • DESFIINȚAREA RADIOTELEVIZIUNII PUBLICE DIN GRECIA SAU ÎN SPATELE ECRANULUI NEGRU
    • PRINȚUL AURULUI ȘI MĂRTUISITORUL LUI HRISTOS
  • LA PAGINA DE DIANA NEGRE V
    • “TRIO INFERNAL” SAU CAZUL KASHOGGI/“TRIO INFERNAL” O CASO KASHOGGI
    • A LĂTRA ȘI A MUȘCA/LADRAR Y MORDER
    • AJUTORUL OBLIGATORIU AL RUSIEI PENTRU VENEZUELA /
    • AMERICANII CEI CAȘTI /LOS CASTOS AMERICANOS
    • APROPIERE ÎNTRE EVREI ȘI ARABI /APROXIMACIÓN JÚDEO-ÁRABE
    • AUTOCRATUL IGNORANT/EL AUTÓCRATA IGNORANTE
    • BICIUIND CU DOLARUL/FUSTIGANDO CON EL DÓLAR
    • Căsătorie de conveniență /Matrimonio de conveniencia
    • CEALALTĂ FAȚĂ A VENEZUELEI/LA OTRA CARA DE VENEZUELA
    • CEI DINTÂI, ÎN TOATE/EL PRIMERO EN TODO
    • COADA MOSCOVEI /LA COLETA DE MOSCU
    • COPIII SEPTUAGENARI /LOS NIÑOS SEPTUAGENARIOS
    • Din lac, în puț… /De Málaga en Malagón
    • DIN SUMMIT ÎN SUMMIT /DE CUMBRE EN CUMBRE 
    • Două Americi /Dos Américas
    • Este, oare, Trump un poet frustrat ?/¿Es Trump un poeta frustrado?
    • KASHOGGI, EGOLATRUL/KASHOGGI, EL EGÓLATRA
    • Libertate între gratii/Libertad entre rejas
    • Mai roșie decăt o găină/Mas roja que una gallina 
    • NAȘUL VENEZOLAN /EL PADRINO VENEZOLANO
    • NUNTĂ COREANĂ /BODAS COREANAS
    • PARADOXURI AMERICANE/PARADOJAS AMERICANAS
    • PENDULUL TURCO-AMERICAN/EL PÉNDULO TURCO-AMERICANO
    • PENTRU TOATE GUSTURILE/PARA TODOS LOS GUSTOS
    • PODGORIA RUSEASCĂ A WASHINGTONULUI/LA PARRALA RUSA DE WASHINGTON
    • SALVATORI AI PATRIEI?/¿SALVADORES DE LA PATRIA?
    • SINGURĂTATEA LUI TRUMP/LA SOLEDAD DE TRUMP
    • Zidul discordiei/La muralla de la discordia
    • Cei o sută de mii de fii ai Sfântului Jeff/Los cien mil hijos de San Jeff
    • FRĂȚIA CIUDATĂ /LA EXTRAÑA HERMANDAD
    • Hispanii se roagă la fel/Los hispanos rezan igual
    • REGATUL CELUI RĂU/EL REINO DEL MAL
    • Trump, între cer și infern/Trump, entre el cielo y el inferno
    • Cenușăreasa și tatăl vitreg/La cenicienta y el padrastro
    • PACIFISMUL PRAGMATIC AL LUI KIM/EL PRAGMATICO PACIFISMO DE KIM
    • GENERAȚIA INTERNETULUI /LA GENERACION DEL INTERNET
    • A fost odată…/Érase una vez…
    • A pleca la timp/Marcharse a tiempo
  • DOCUMENTALES IV
    • CEL MAI VECHI VIN DIN LUME
    • IANUARIE – LUNA LUI IANUS – ÎNCEPUTUL CEL BUN
    • TEMPLUL ZEULUI FĂRĂ CHIP DE LA AIN DARA
    • ANUL NOU I – ANUL NOU DE TOAMNĂ: SAMHAIN ȘI SÂMEDRU
    • Lumina de Paște de la Ierusalim
    • ANUL NOU (II) – ANUL NOU DE IARNĂ – ZEUL SOARE – MOȘ CRĂCIUN
    • MOŞ CRĂCIUN… SANTA CLAUS („SFÂNTUȚ CULIȚĂ”)? NICIDECUM !
    • ANUL NOU (III) – ANUL NOU DE PRIMĂVARĂ
    • NAȘTEREA DOMNULUI
  • DOCUMENTALES V
    • CÂND A FOST DESCOPERITĂ AMERICA?
    • PEȘTERILE DIN YUCATAN – UN TUNEL AL TIMPULUI
    • Secretul mormântului neolitic de la Dirós
  • MISCELANEA BIBLICA
    • DE LA OUL COSMIC LA OUL DE PAȘTE
    • DE LA PESAH LA PAŞTE (II) – PAŞTELE LUI IISUS
    • FLORIILE – SĂRBĂTOAREA INTRĂRII LUI IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM
    • SEFER MASA’OT – CARTEA CĂLĂTORIILOR – Binyamin de Tudela
    • DE LA PESAH LA PAŞTE (I) – PAŞTELE LUI MOISE
    • IUDAISMUL – O CULTURĂ A MIDRAŞ-ULUI, O CULTURĂ A PIETĂŢII
  • KAVAFIKA/ΚΑΒΑΦΙΚΑ
    • AȘTEPTÂNDU-I PE BARBARI/ΠΕΡΙΜΕΝΟΝΤΑΣ ΤΟΥΣ ΒΑΡΒΑΡΟΥΣ
    • CÂND SE TREZESC
    • ÎN LUNA ATHYR
    • Un tânăr, al Artei Cuvântului, în al 24-lea an al său
    • MAREA ÎN ZORI
    • ÎNȚELEPȚII… CELE CE SE APROPIE
    • Pe la nouă și Am înțeles
    • IDELE LUI MARTIE
    • PE UN ȚĂRM DIN ITALIA
    • TEODOT
  • HIEROGAMII… VEGETALE
    • LEURDA ȘI UNTIȘORUL. PRIMA HIEROGAMIE
    • ȘTEVIA ȘI SPANACUL – A DOUA HIEROGAMIE
    • LOBODA ȘI LEUŞTEANUL – A TREIA HIEROGAMIE
    • PĂPĂDIA ȘI SOVÂRVUL – A PATRA HIEROGAMIE
    • MENTA ȘI TARHONUL – A CINCEA HIEROGAMIE
  • IERBURI ȘI MIRODENII
    • GHIMBIRUL – RĂDĂCINA CARE NE STATORNICEȘTE
    • SCORŢIŞOARA – MIRODENIA CRĂCIUNULUI
    • USTUROIUL DE IARNĂ – ZEUL FOCULUI INTERIOR
    • VANILIA – ESENȚA ÎMBRĂŢIŞĂRII FĂRĂ SFÂRŞIT
    • VANILIA – MIRODENIA ANULUI NOU
    • CUIȘOARELE – ESENȚA IUBIRII ABIA ÎNMUGURITE
    • CUIȘOARELE ȘI NUCȘOARA – HIEROGAMIE DE IARNĂ
    • SCORŢIŞOARA – ESENȚA PARADISULUI
    • NUCȘOARA – ESENȚA CUNOAȘTERII DE SINE
    • ANASONUL STELAT – ESENȚA ADEVĂRATEI SEDUCȚII
    • ANASONUL MEDITERANEAN – ESENȚA MICILOR FERICIRI DE ACASĂ
    • TARHONUL – IARBA ȘAMANILOR
    • LEUȘTEANUL – ESENȚA VENUSITĂȚII
    • MĂRARUL – ESENȚA TINEREȚII ȘI A ÎNFLORIRII
    • PĂTRUNJELUL – ESENȚA PUTERII DE VIAȚĂ ȘI A BĂRBĂȚIEI
    • CORIANDRUL–GUSTUL SUBLIM AL MANEI
  • IERBURI ȘI MIRODENII II
    • MUȘTARUL – SIMBOLUL PIETREI FILOSOFALE
    • HREANUL – CĂLĂUZA SPRE CUNOAȘTEREA DE SINE
    • CEAPA – PÂNTECUL ÎN CARE SE … COACE SPIRITUL NOSTRU ÎNALT
  • IERBURILE AFRODITEI
    • MAGHIRANUL – IARBA MIRILOR
    • SOVÂRVUL – IARBA CASTEI IUBIRI
    • ROSMARINUL – IARBA NUBILITĂȚII FERICITE
    • SALVIA – IARBA CARE DEȘTEAPTĂ SIMȚURILE ȘI MINTEA
    • MENTA – IARBA MINȚII
    • BUSUIOCUL – IARBA REGILOR
    • CIMBRIŞORUL – IARBA DUHULUI
    • CIMBRUL – IARBA CARE TE SATURĂ
    • LAVANDA – IARBA CĂMINULUI
    • ROINIȚA – IARBA INIMII
  • POVEȘTI GRECEȘTI
    • POVEȘTI CU ANIMALE
  • CAMINOS Y SENDEROS
    • No te enamores/Nu te îndrăgosti de o femeie care citește
    • O, DIVIN CREATOR !
  • ENTREVISTAS
    • EL FOLKLORE SEFARDÍ EN RUMANÍA/FOLCLORUL SEFARD ÎN ROMÂNIA
    • EL HEBREO ESTEREOTIPO-ESBOZO DE HISTORIA CULTURAL

ghemulariadnei

~ Site-ul care îți arată ieșirea din Labirint

ghemulariadnei

Archivos mensuales: mayo 2018

Trump, între cer și infern/Trump, entre el cielo y el inferno

28 Lunes May 2018

Posted by zenaida luca-hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

alegeri, SUA, Trump, Washington

TRUMP 1

Trump, între cer și infern     Washington, Diana Negre

Oricât de surprinzător ar părea din perspectiva europeană, președintele Trump își tot câștigă adepți printre concetățenii săi și, pentru prima dată, câteva sondaje de opinie arată că-l sprijină jumătate din populația țării, ceea ce reprezintă un avans considerabil în comparație cu procentajele de acum un an, care se apropiau de 37%.

Văzută dinspre SUA, mai ales de cei care nu locuiesc în fiefurile absolute ale Partidului Democrat, cum sunt Washington, California sau New York, creșterea popularității lui Trump este ușor de înțeles: economia se relansează, majoritatea populaței este optimistă în privința posibilităților de a găsi un loc de muncă bun și de a prospera. Și foarte mulți salariați consideră că relansarea economică i se datorează lui Trump.

TRUMP 2

Și acum buzunarul îl interesează pe cetățeanul de rând mult mai mult decât politica față de Iran, războiul comercial cu China sau cu Europa, și chiar mai mult decât protecția mediului înconjurător, pentru a menționa doar câteva dintre problemele în care politicile lui Trump generează respingere.

Și totuși, președintele milionar nu poate să clameze victorie – cel puțin pentru moment – deoarece învrăjbirea țării s-a accentuat iar curentele de opinie merg în sens contrar, în funcție de ideologia locuitorilor și de locul unde trăiesc. Cei care nu sunt adepții ideilor lui Trump, vor, cu orice chip, să nu mai fie președinte.

Mai îngrijorător pentru președintele american este pericolul care-l paște după colț, adică, peste șase luni, când vor avea loc alegerile parlamentare din noiembrie, care ar putea însemna sfârșitul majorităților republicane în una sau în ambele camere ale Congresului.

Dincolo de sprijinul pentru Trump sau de respingerea lui, partidul care a câștigat președinția de la Casa Albă, de obicei, pierde fotolii în alegerile care nu implică și funcția supremă, așa cum vor fi cele din anul acesta.

În prezent, democrații ar mai avea nevoie de încă 24 de fotolii parlamentare pentru a termina cu majoritatea republicană, care acum este de 47 de locuri, o cifră foarte posibilă, în mod special pentru că deja sunt mai mulți legiuitori republicani care nu vor să mai fie realeși, lăsând, astfel, câmp liber rivalilor lor din celălalt partid.

Dacă se va întâmpla așa, cel puțin în una dintre cele două Camere, Trump va avea serioase probleme, deoarece mulți democrați și-au exprimat dorința arzătoare de a se folosi de majoritatea parlamentară pentru a-l da afară de la Casa Albă prin procedeul cunoscut sub numele de „impeachment”. Oricum, fie că reușesc, fie că nu, să-l dea jos din funcția de președinte, mandatul i-ar deveni un calvar.

Însă, divizarea țării e de așa natură, încât ne e imposibil acum să prevedem ce se va întâmpla. Mai mult, nici măcar un putem ști cum stau lucrurile în realitate: să ne reamintim că sondajele de popularitate a lui Trump oscilează, uneori, cu 20 de puncte, de la un institut demoscopic la altul… în funcție de orientarea politică pe care o au aceste centre.

La fel se întâmplă și cu sondajele de opinie: cu toate că veniturile familiilor americane au crescut cu 3% de când a venit Trump la Casa Albă, iar câștigurile sunt cele mai mari din ultimii 50 de ani, unele sondaje semnalează că 20% dintre americani nu beneficiază de efectele redresării economice.

Aceste divergențe sunt și mai vizibile în mijloacele de informare în masă: favorabile lui Trump sunt doar câteva, în timp ce ostile îi sunt majoritatea, iar informațiile pe care le publică sunt atât de divergente, încât s-ar părea că se referă la țări diferite.

O rază de speranță pentru Trump este că la fel s-a întâmplat la alegerile din 2016, când marea majoritate a sondajelor îi dădeau victoria lui Hillary Clinton, însă, rezultatele au confirmat ceea ce a prezis un mic institut demoscopic, care atunci, ca și acum, îl arată învigător pe Trump.  Dar, Istoria nu se repetă chiar întotdeauna.

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

***

Trump, entre el cielo y el inferno,    Washington, Diana Negre

Casa Blanca – Washington D.C.Casa Blanca – Washington D.C.

Por sorprendente que resulte desde la perspectiva europea, el presidente Trump va ganando adeptos entre sus conciudadanos y por primera vez algunas encuestas indican un apoyo de la mitad de la población, lo que representa un gran avance con respecto a los porcentajes de hace un año, próximos al 37%.

Visto desde Estados Unidos, especialmente para quienes no viven los feudos absolutos del Partido Demócrata como son en Washington, California o Nueva York, la creciente popularidad de Trump no es difícil de entender: la economía va mejorando, la mayoría de la población es optimista en cuanto a sus posibilidades de conseguir un buen trabajo y de prosperar. Sobre todo, muchos asalariados atribuyen su bonanza a Trump.

El bolsillo, también ahora, le importa más al ciudadano de a pie que la política frente al Irán, la guerra comercial con China, o con Europa, o incluso la protección del medio ambiente, para citar tan solo algunas cuestiones en que las políticas de Trump generan rechazo.

TRUMP 3

Pero lo cierto es que el presidente millonario no puede cantar victoria – al menos todavía – porque la división del país se ha acentuado y las corrientes de opinión van en sentido contrario según la ideología y lugar de residencia de los habitantes. Aquellos que no comulgan con las ideas de Trump, están deseosos de acabar con su presidencia de la forma que sea.

Lo más preocupante para él ha de ser el peligro que tiene a la vuelta de la esquina, es decir a la vuelta de seis meses y que son las elecciones parlamentarias de noviembre, que podrían acabar con las mayorías republicanas en una o las dos cámaras del Congreso.

Al margen del apoyo o rechazo generado por Trump, la pérdida de escaños para el partido que ocupa la Casa Blanca es habitual cuando se trata de elecciones que no envuelven a la Casa Blanca, como serán las de este año.

En estos momentos, los demócratas tan solo necesitan ocupar 24 escaños más, pues de esta forma anularían la mayoría republicana que ahora es de 47, una cifra que se presenta como muy posible, especialmente porque son varios los legisladores republicanos que han renunciado a la reelección y dejan así el campo abierto a sus rivales de otro partido.

Se esto ocurriera, por lo menos en una de las dos Cámaras, los problemas para Trump serían serios pues el deseo expresado ardientemente por muchos demócratas es aprovechar la mayoría parlamentaria para echarlo de la Casa Blanca por el procedimiento conocido como “impeachment”. Tanto si consiguen como si no echarlo de la presidencia, puede convertir su mandato en un calvario.

TRUMP 4

Pero la división del país es tal, que hoy es imposible, no ya prever lo que va a ocurrir, sino tan solo saber dónde están las cosas realmente: así, por ejemplo, las encuestas de popularidad de Trump oscilan a veces 20 puntos de un instituto demoscópico a otro…según la orientación política de esos centros.

Otro tanto ocurre con los sondeos de opinión: si bien es cierto que los ingresos familiares han crecido un 3% desde que Trump llegó a la Casa Blanca y que las rentas son las más altas de los últimos 50 años, algunos sondeos se centran en el 20% de norteamericanos que no se benefician de la bonanza.

Y estas divergencias son aún más visibles en los medios informativos, a favor de Trump unos pocos y en contra la mayoría, cuyas informaciones divergen de tal forma que parecen referirse a países diferentes.

TRUMP - H. CLINTONDonald Trump y Hillary Clinton

El rayo de esperanza para Trump es que lo mismo ocurrió en las elecciones de 2016, cuando la mayoría de las encuestas daban la victoria a Hillary Clinton, pero los resultados dieron la razón a un pequeño instituto demoscópico que, entonces como ahora, reflejaba el apoyo popular por Trump.  Pero la Historia no siempre se repite….

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

  DIANA

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Me gusta:

Me gusta Cargando...

ALEXANDRU CEL NESUFERIT/ALEJANDRO EL INCORDIANTE

26 Sábado May 2018

Posted by zenaida luca-hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Alexandru cel Mare, Atena, Grecia, Macedonia, Republica de la Krușevo, Skoplie, Tsipras, Zaev

ZAEV TSIPRASZoran Zaev şi Alexis Tsipras

ALEXANDRU CEL NESUFERIT

Pentru școlarii din toată lumea, pentru opinia publică macedoneană și pentru ultranaționaliștii greci, Alexandru cel Mare a fost un împărat fabulos greco-macedonean. Însă, pentru conducătorii actuali ai Greciei și ai Macedoniei, precum și pentru conducătorii NATO, el nu este nici măcar o plagă istorică care să se poată numi Alexandru cel Nesuferit.

Atât de nesuferit încât, pentru macedoneni a fost un macedonean, iar  pentru conducătorii greci a fost un grec din Macedonia…deci, Alexandru și gloria sa le aparțin ca un fel de “retro-exclusivă istorică”.

De fapt, cazul este cât se poate de absurd. Când s-a destrămat vechea Republică Iugoslavia într-o serie de republici mai mici, una dintre ele a fost Macedonia (26 000 km2, două milioane de locuitori). Acum mai mult de zece ani, Macedonia a vrut să între în NATO, gest văzut cu ochi buni de Alianță…dar, nu și de Grecia!

MACEDONIA 1

Pentru guvernul grec de atunci – ultranaționalist,  sufocat de mii de probleme financiare și de politică internă – un asemenea pas era inadmisibil atâta timp cât Macedonia purta acest nume. Nu putea să admită confuzia și nici eventualele complicații care puteau să rezulte din faptul că o țară din Balcani și o provincie grecească să poarte ambele același nume de Macedonia. Și, cum Grecia era deja un membru al Alianței Atlantice, s-a folosit de dreptul ei de veto pentru a bloca intrarea Macedoniei în această organizație supranațională. Cât timp Macedonia nu își schimbă numele, Atena își menține veto-ul.

Timpul a trecut, iar la Skoplie și la Atena au ajuns la putere formații politice noi și alți oameni de stat, care au recunoscut, fără menajamente, cât de absurd este conflictul, și au căutat soluții. La recenta întâlnire comunitară la nivel înalt de la Sofia, primii miniștri grec și macedonean – Tsipras și, respectiv, Zaev – au ajuns la un început de acord: Macedonia își va mai adăuga un nume (de pildă: Neo Macedonia, Macedonia de Nord etc.), iar Grecia va spune că totul este perfect.

Însă, atât Tsipras, cât și Zaev au uitat de ultrași. Cei din Grecia, țară în care opoziția are multe șanse să câștige la viitoarele alegeri, vor mai mult: nu va fi suficientă denumirea de Neo Macedonia, ci va trebui să apară intercalată  în grafia numelui o liniuță de despărțire: Neo-Macedonia. Iar, la Skoplie, ideea că Grecia vrea să impună un nume țării este total inacceptabilă. Astfel încât se propune denumirea de “Ilinde Macedonia” sau Ilie Macedonia (Ilinde este Ilie în macedoneană) deoarece prima republică macedoneană – cea de la Krușevo, și care a durat numai 10 zile – s-a născut tocmai de Sfântul Ilie, în anul 1903, când patrioții macedoneni s-au răsculat împotriva otomanilor…

Ori aceasta a sunat a pură provocare pentru ultrașii greci, deoarece – spun ei – Republica de la Krușevo cerea independență atât pentru actuala Macedonie, cât și pentru provincia grecească a Macedoniei…căci, ambele făceau parte, atunci, din Imperiul Otoman.

Amuzant este că  perspectiva ca macedonenii să se numească ilinzi nu i-a deranjat, până acum, pe ultrașii din Skoplie,  și nici nu i-a făcut pe ultrașii de la Atena să se prăpădească de râs.

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 *** 
MACEDONIA 2

ALEJANDRO EL INCORDIANTE

Para los escolares de todo el mundo, la opinión pública macedonia y los ultra nacionalistas griegos, Alejandro Magno fue un fabuloso emperador greco-macedonio. Pero, para los actuales gobernantes de Grecia y Macedonia, así como para los dirigentes de la OTAN, es poco menos que una plaga histórica digna del nombre de Alejandro El Incordiante.

El hombre es tan incordiante que mientras para los macedonios era macedonio, los gobernantes griegos consideran que eran un griego de Macedonia…y, por lo tanto, él y su gloria les pertenece en lo que podríamos llamar “retro exclusiva histórica”.

ALEXANDRU MACEDON

Alejandro Magno

En realidad, el caso es absurdo a más no poder. Al descomponerse la antigua República de Yugoslavia en una serie de naciones, una de ellas fue Macedonia (26,000 km2, dos millones de habitantes). Hace diez años largos ésta quiso entrar en la OTAN, cosa bien vista por toda la Alianza… ¡salvo Grecia !

Para el Gobierno ateniense de entonces – ultra nacionalista, inmerso en mil problemas financieros y de política interna – semejante paso resultaba inadmisible mientras Macedonia se siguiera llamando así. No podía admitir la confusión y eventuales complicaciones de la misma derivadas de la existencia de una nación balcánica y una provincia griega con el mismo nombre de Macedonia. Y como Grecia ya estaba en la Alianza Atlántica, usó su derecho de veto para bloquear todo intento macedonio de ingreso en una entidad supra nacional en la que estuviera Atenas. O Macedonia cambiaba de nombre o Atenas mantendría su veto.

Con el paso del tiempo en Skopie y Atenas han llegado a gobernar nuevas formaciones políticas y nuevos hombres de Estado que no han tenido ambages en reconocer lo absurdo del conflicto y buscarle una solución. En la reciente cumbre comunitaria de Sofía, los jefes de Gobierno griego y macedonio – Tsipras y Zaev, respectivamente – llegaron a un principio de acuerdo: Macedonia añadiría a este nombre una palabra más (p. ej. : Neo-Macedonia, Macedonia Septentrional, etc.) y Grecia diría “amén”.

Pero, Tsipras y Zaev se habían olvidado de sus ultras. Los de Grecia, donde la oposición tiene muchas posibilidades de ganar las próximas elecciones, querían más: no bastaba – p. ej. Neo Macedonia, sino que su ortografía debía incluir el guion: Neo-Macedonia -. Y a los irredentos de Skopie la idea de que el nombre de su patria lo impusiera Grecia, les resultaba totalmente inaceptable. De ahí que se propusiera el de “Ilinde Macedonia” o Elías Macedonia en castellano (Ilinde es Elías en macedonio) porque la primera república independiente de Macedonia – la de Krusevo, que tan sólo duró 10 días – nació justamente el día de San Elías de 1903, cuando los patriotas se rebelaron contra el imperio otomano…

Y esto, a su vez, resultó pura provocación para los ultras griegos porque – dicen – la República de Krusevo reclamaba la independencia tanto de los territorios de la actual Macedonia, como de la provincia griega de Macedonia… que, en aquel entonces, pertenecían todas al sultanato turco.

Lo más curioso del caso es que la perspectiva de que los macedonios se llamasen ilindos no ha incomodado hasta ahora ni a los ultras de Skopie, ni ha desternillado de risa a los ultras de Atenas.

MACEDONIA 3

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Me gusta:

Me gusta Cargando...

Cei o sută de mii de fii ai Sfântului Jeff/Los cien mil hijos de San Jeff

16 Miércoles May 2018

Posted by zenaida luca-hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Amazon, Jeff Bezo, poștă, SUA, Trump

TRUMP 2

Cei o sută de mii de fii ai Sfântului Jeff    Washington, Diana Negre

Nici Ludovic al XVIII-lea nu a fost un sfânt, și nici armata lui Jeff nu a vărsat sânge, dar rezultatul manevrei lui Jeff împotriva președintelui Trump a fost un succes mult mai fulminant și mai rapid decât invazia de odinioară întreprinsă de Franța burbonică, cu cei o Sută de Mii de Fii ai Sfântului Ludovic, împotriva Spaniei.

Jeff Bezos, creatorul Amazon-ului, l-a înfruntat pe președintele SUA cu o armată de un milion de abonați. Poate fi o întâmplare, dar cifra de un milion de abonați „din prima linie”, a serviciilor speciale ale Amazon-ului, cunoscuți în America sub denumirea de „prime”, a fost făcută cunoscută la puțin timp după atacurile lui Donald Trump împotriva acestei firme, pe care a amenințat-o că va interveni în căile ei de expedieri și îi va pune toate piedicile posible.

Jeff Bezos 1Jeff Bezos

TRUMP 6

Jeff Bezos, întreprinzătorul care a creat firma Amazon ca o mică  afacere pentru vânzarea de cărți prin poștă și care a devenit, la ora actuală, cel mai bogat om din lume, cu o avere de 112 miliarde de dolari, a văzut cum acțiunile întreprinderii sale își pierdeau valoarea la bursă,  în urma atacurilor lui Trump, care îl critica pentru că îi ruina pe micii comercianți și pentru că beneficia de trimiteri poștale la preț redus.

Desigur, căderea Amazon-ului la bursă nu-l afecta numai pe Bezos, a cărui avere se situează deasupra binelui și a răului, ci mult mai mult pe micii acționari care își țin economiile în bursele de valori.

AMAZON 1

Dar, perorațiile lui Trump au îngrijorat și pentru alt motiv.  După un an și jumătate la Casa Albă, a demonstrat că își îndeplinește niște promisiuni electorale pe care nimeni nu le credea posible, cum ar fi: mutarea ambasadei americane din Israel la Ierusalim, aplicarea de taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu sau scoaterea SUA din acordurile economice din Pacific, pentru a nu mai vorbi despre relațiile americane cu Iran și Coreea de Nord.

Perspectiva de a îngreuna activitatea firmei Amazon ar fi trebuit să-i neliniștească pe clienții acesteia, care sunt mult mai mulți decât milionul care plătesc o primă anuală pentru serviciul „prime”, obișnuiți să cumpere aproape tot ce au nevoie cu ajutorul telefoanelor lor mobile sau al computerelor, având, în plus, facilitatea de a returna cumpărăturile fără niciun fel de piedică, și fără costuri de returnare.

Trump a criticat Amazon-ul pentru pagubele economice pe care le-a provocat țării, care a văzut cum se ruinau milioane de mici magazine, însă, ideea de a reveni la prăvălia din cartier ar fi însemnat, în SUA, o reîntoarcere în Preistorie. Mai ales că, în America, din cauza marilor distanțe și a lipsei de structuri urbane, cum există în Europa, să te deplasezi până la un centru comercial sau la un magazin poate deveni o adevărată aventură.

Multe milioane de persoane locuiesc la kilometri distanță de orice centru urban: nu numai de un supermarket, ci de o simplă benzinărie unde, pe lângă  benzină, pot să cumpere alimente de bază și articole de primă necesitate.

Sloganul electoral al lui Trump de „a reface măreția americană ” suna, aplicat Amazon-ului, a ceva ca „a recupera măreția prăvăliei ” adică, din punct de vedere comercial, reîntoarcerea la Epoca de Piatră.

De fapt, Bezos nu a avut nevoie să-i mobilizeze pe cei un milion de clienți din prima linie, deoarece a fost suficientă consternarea generală, pe care, fără îndoială, sondajele de opinie ale lui Trump ar fi putut să o constate din timp.

Jeff Bezos 3Jeff Bezos

Însă, cealaltă victimă a năpustirilor lui Trump ar putea fi tocmai organizația pe care el ar fi vrut să o ajute, adică Serviciul de Poștă. În SUA, Poșta este deficitară din mai multe motive, prea multe ca să le mai prezentăm în detaliu, pe lângă concurența pe care i-o fac firmele de curierat cum sunt UPS sau Federal Expres.  Dar, cu Amazon a găsit o importantă sursă de venituri, până într-atât, încât poștașii au ajuns să lucreze chiar și duminica pentru a livra pachetele.

Dar, Trump a atacat Amazon-ul pentru că plătește tarife poștale prea mici, iar amenințarea că va obliga firma să plătească mai mult trebuie că a declanșat consternare prin serviciiile poștale, care ar avea, astfel, și mai multe dificultăți în concurența cu firmele private de curierat.

Astfel că, războiul anunțat de Trump a amuțit pe dată, și e ușor de înțeles.  Pe lângă realitățile economice, o armată de un milion de clienți este foarte mare: proporțional cu populația Spaniei din anul 1823, invadatorii francezi de atunci erau câte un soldat la 7.700 de locuitori, în timp ce clienții „din prima linie” a Amazon-ului reprezintă unul la 3.000  de americani.

De fapt, e mult mai mult: două treimi din populația americană cumpără, cel puțin o dată pe an și, continuând comparația cu invazia franceză, asta ar fi ca și cum Ludovic al XVIII-lea ar fi trimis în Spania vreo 6 milioane de soldați.

TRUMP 5

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

***

Los cien mil hijos de San Jeff            Washington, Diana Negre

AMAZON 2Jeff Bezos

Ni Luís XVIII era santo, ni el ejército de Jeff ha derramado sangre, pero el resultado de la operación americana de Jeff contra el presidente Trump ha tenido un éxito mucho más fulminante y rápido que en su día la invasión de la Francia borbónica en España con los Cien Mil Hijos de San Luís.

 El creador de Amazon, Jeff Bezos, se ha enfrentado al presidente de Estados Unidos con un ejército de un millón de subscriptores. Quizá sea casualidad, pero la cifra del millón de subscriptores ”de primera”, o los servicios especiales de Amazon conocidos aquí como “prime”, se divulgó a los pocos días de los ataques de Donald Trump contra la empresa, a la que amenazaba con intervenir en sus vías de suministro y ponerle todas las cortapisas posibles.

Jeff Bezos 2

Jeff Bezos, el empresario que creó Amazon como una pequeña organización de venta de libros por correo y se ha convertido hoy en el hombre más rico del mundo, con una fortuna estimada en 112 mil millones de dólares, vio como las acciones de su empresa bajaban de valor en las bolsas con los ataques de Trump, que le criticaba por perjudicar a los boticarios y por beneficiarse de tarifas postales bajas.

Naturalmente, una bajada de Amazon en la bolsa no perjudicaba únicamente a Bezos, cuyo nivel de fortuna está por encima del bien y del mal, sino mucho más a los pequeños accionistas que tienen sus ahorros en las bolsas de valores.

Pero, las peroratas de Trump preocupaban por algo más.  Y es que al cabo de un año y medio en la Casa Blanca ha demostrado que cumplía con algunas de las promesas electorales que nadie creía posibles, como trasladar la embajada norteamericana en Israel a Jerusalén, aplicar aranceles al acero y el aluminio o sacar a Estados Unidos de los acuerdos económicos del Pacífico, para no hablar de sus negociaciones con Irán o Corea del Norte.

La perspectiva de entorpecer las operaciones de Amazon tenía que inquietar a sus clientes, que son muchos más que el millón que pagan una prima anual por el servicio “prime” y que se han acostumbrado a comprar casi todo lo que necesitan desde sus teléfonos móviles o sus ordenadores, además de la facilidad de devolver sus compras sin trabas, ni costos de envío.

Trump criticó a Amazon por el daño económico producido al país que ha visto quebrar millones de pequeños comercios, pero la idea de volver a la tienda de barrio daba aquí la impresión de un regreso a la Prehistoria. Especialmente porque en Estados Unidos, debido a las grandes distancias y la falta de estructuras urbanas como las que tenemos en Europa, trasladarse a un centro comercial o a una tienda puede ser toda una aventura.

Hay muchos millones de personas que viven a kilómetros de distancia de cualquier centro urbano y, no ya de un supermercado, sino de una gasolinera donde además de repostar combustible pueden comprar alimentos básicos y artículos de primera necesidad.

El slogan electoral de Trump de “recuperar la grandeza americana” sonaba, aplicado a Amazon, a algo así como “recuperar la grandeza de la botica” o, comercialmente, volver a la Edad de Piedra.

TRUMP 1

En realidad, Bezos no necesitó para nada movilizar al millón de clientes de primera, porque bastaba con la consternación general, que, sin duda alguna, los sondeos de opinión de Trump podían detectar.

Pero, la otra víctima de las arremetidas de Trump podía ser precisamente la organización a la que específicamente deseaba ayudar y que es el servicio de Correos. En Estados Unidos, los correos son deficitarios por una serie de motivos demasiado larga para detallarlos, además de la competencia a que se enfrentan con empresas de envío como UPS o Federal Exprés.  Pero, encontraron una fuente importante de ingresos en Amazon, hasta el punto de que los carteros trabajan incluso los domingos para entregar sus paquetes.

Pero, Trump atacó a Amazon porque paga unas tarifas postales demasiado bajas y su amenaza de obligarle a pagar más tiene que haber causado consternación en el servicio postal, que tendría aún más dificultades de competir con las empresas privadas de paquetería.

TRUMP 3

Así que, la guerra anunciada por Trump desapareció rápidamente, algo fácil de comprender.  Aparte de las realidades económicas, un ejército de un millón de clientes es muy grande: en proporción a la población española de 1823, los invasores franceses representaban un soldado por cada 7700 habitantes, mientras que los clientes “de primera” de Amazon representan uno por cada 3,000 norteamericanos.

En realidad, mucho más: los dos tercios de la población norteamericana compra por lo menos una vez al año y, siguiendo con el paralelo de las cifras de la invasión francesa, eso sería como si Luís XVIII hubiera enviado a España nada menos que 6 millones de soldados.

TRUMP 4

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

  DIANA

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Me gusta:

Me gusta Cargando...

REGATUL CELUI RĂU/EL REINO DEL MAL

16 Miércoles May 2018

Posted by zenaida luca-hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

acord nuclear, Arabia Saudită, Irán, Israel, SUA, Teherán, Trump

IRAN 1REGATUL CELUI RĂU                              Washington, Diana Negre

Decizia președintelui Trump de a părăsi unilateral Tratatul încheiat de marile puteri cu Iranul are câteva rațiuni interne și multe dandanale de politică externă.

Mai întâi, să ne reamintim că Trump a tot criticat acest acord, iar denunțarea lui a fost una dintre promisiunile sale electorale. În plus, unul dintre atuurile actualului președinte pentru a fi, eventual, reales, este să le demonstreze americanilor că toată politica dusă de Obama a fost o mare greșeală…ori, tratatul cu Iranul l-a semnat, nimeni altul, decât Obama. În politica externă, pilonii pe care se sprijină Trump sunt Israelul și Arabia Saudită pentru a stabiliza Orientul Mijlociu, aceste două țări fiind dușmani totali ai Teheranului. În sfârșit, un posibil beneficiu colateral al unei noi izolări comerciale a Iranului ar fi o piață a petrolului mult mai ușor de controlat de axa Riad – Washington, dacă ar lipsi importanta ofertă iraniană.

TRUMP IRAN 2

Și cu aceasta, am epuizat aspectele pozitive ale unei analize mai mult decât binevoitoare a deciziei președintelui american. Căci, în definitiv, ceea ce  Trump le reproșează ayatolah-ilor este politica lor expansionistă în Orientul Mijlociu și în lumea islamică. Ceea ce este foarte adevărat, dar, acest lucru nu a putut fi menționat în acordul internațional cu privire la renunțarea Iranului la idea de a-și dezvolta un arsenal nuclear.

Pe de altă parte, singurul semnatar care părăsește pactul trezește suspiciunea de a fi și singurul dintre semnatari care nu are dreptate…sau chiar e lipsit de rațiune. Această suspiciune sporește atunci când vedem că nimeni – cu excepția, desigur, a Casei Albe – nu i-a crezut pe israelieni când aceștia au prezentat rapoarte asupra unei presupuse reînarmări nucleare a Iranului.

TRUMP 1

Iar, dacă ar fi să prezicem vreun succes sau vreun eșec pe măsură, o primă analiză ar indica mai degrabă eșecul, deoarece, la ora actuală, doar Rusia, Arabia Saudită și SUA ar prefera un petrol mai scump. Dacă restul lumii se va încăpățâna să cumpere țiței și gaze iraniene, măsura americanilor pare a fi, din start, un eșec. În plus, să nu uităm că ne aflăm într-un moment de ușoară redresare mondială, ori toate piețele sunt importante, iar cea a Iranului, mare exportator, este deosebit de importantă. Deocamdată, la prima vedere, nu se disting alți aliați totali ai lui Trump împotriva Iranului, decât Israelul și Arabia Saudită.

IRAN 3

În sfârsit, acest gest al Casei Albe înseamnă să-i pui zurgălăi terorismului fundamentalist tocmai când acesta se pare că-și pierde suflul. Ori, această activitate atât de irațională și emoțională, cum este terorismul fundamentalist, crește mult mai mult cu o umilire sau cu o demonstrație de mare forță, decât cu înrolarea a mii de luptători sau cu capturarea unui mare arsenal.

Iar, spre deosebire de Coreea de Nord, Iranul nu este nici izolat, și nici nu e, din când în când, secătuit de foamete.

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

***

EL REINO DEL MAL                               Washington, Diana Negre

IRAN 2

La decisión del presidente Trump de romper unilateralmente el tratado de las grandes potencias con el Irán tiene algunas razones internas y muchas sinrazones de política exterior.

Así, no hay que olvidar que Trump criticó siempre dicho acuerdo y el denunciarlo ha sido una de sus promesas electorales. Además, una de las mejores bazas del actual presidente para su eventual reelección es demostrarle al pueblo estadounidense que la política de Obama fue un error de cabo a rabo…y el tratado con el Irán lo firmó Obama. En política exterior, Trump apuesta más que fuerte por Israel y Arabia Saudí para estabilizar el Oriente Medio y ambos países son enemigos absolutos de Teherán. Por último, un posible beneficio colateral de un nuevo aislamiento comercial del Irán sería un mercado petrolero mundial mucho más fácil de controlar por el eje Riad – Washington sin la importantísima oferta iraní.

TRUMP IRAN

Pero aquí se acaban los aspectos positivos de un análisis más que benevolente de la decisión norteamericana. Y es que en el fondo, lo que Trump les reprocha a los ayatolás es su política expansionista en el Oriente Medio y el mundo islámico. Lo cual es cierto, pero este aspecto no forma parte del acuerdo internacional sobre la renuncia iraní al desarrollo de su arsenal nuclear.

Por otro lado, ser el único firmante que rompe un pacto lleva implícita la sospecha de ser el único de los firmantes que no tiene razón… o muy poca razón. Esta sospecha se agrava al ver como nadie – excepto la Casa Blanca, claro – ha dado crédito a los informes israelíes sobre el presunto rearme nuclear iraní.

TRUMP NETANIAHU

Además, a la hora de pronosticarle un éxito o fracaso a la medida, un primer análisis apunta más a lo segundo porque en estos momentos sólo Rusia, Arabia Saudí y los EE.UU quieren un petróleo caro. Si el resto del mundo se emperra en comprar crudo y gas iraní, la medida estadounidense parece condenada de antemano. Sin olvidar que, por añadidura, en un momento de tibia reactivación mundial todos los mercados son importantes y el de un Irán gran exportador lo es en grado sumo. A primera vista, en este momento no se ven más aliados incondicionales de Trump contra el Irán que Israel y Arabia Saudí.

Por último, el gesto de la Casa Blanca significa ponerle banderillas de fuego al terrorismo fundamentalista justo cuando este parecía perder fuelle. Y una actividad tan irracional y emocional como es el terrorismo fundamentalista, se crece mucho más con una humillación o con un alarde de prepotencia que con el enrolamiento de unos miles de militantes o la captura de un gran arsenal.

  Ah, y a diferencia de Corea del Norte, Irán ni está aislado ni se ve asolado periódicamente por hambrunas.

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

  DIANA

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Me gusta:

Me gusta Cargando...

AȘTEPTÂNDU-I PE BARBARI/ΠΕΡΙΜΕΝΟΝΤΑΣ ΤΟΥΣ ΒΑΡΒΑΡΟΥΣ

15 Martes May 2018

Posted by zenaida luca-hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Alexandria, barbari, Bizanț, Egipt, Grecia, Kavafis, poem, Roma

243632_1685706968.jpg_510

Kavafis a scris Așteptându-i pe barbari între 1899 și 1904, când a publicat poemul, pe care, însă l-a mai modificat puțin, astfel încât în 1908 l-a republicat într-o ulimă variantă.

Cheia poemului ? Toga de purpură, toga picta sau toga palmata care ne trimite la cea mai importantă „valoare” a unei civilizații decăzute: circul („panem et circenses”). Pretorul purta toga purpurie când prezida jocurile la circ !

Toga picta era o togă de purpură cu broderii sofisticate de aur. Cea mai luxoasă. O purtau magistrații romani superiori la marile sărbători, dar  mai ales triumphator-ii, consulii sau generalii (comandanții legiunilor), în ziua paradei triumfale, dar, și pretorii când prezidau jocurile la circ.

O purtau și împărații romani, în imperiul târziu.

În secolul al IV-lea toga picta era acoperită de broderii de aur fine, elegante, superbe, o culme a luxului oficial.

Ne aflăm într-o lume în care conducătorii, legiuitorii sunt obosiți, moleșiți și incapabili să conducă, gata să se predea oricui, doar ca să scape de povara guvernării. Suntem la Roma ? În Bizanț ? In vreo colonie romană ? În Alexandia lui Kavafis ?

Și Roma și Alexandria și Bizanțul au fost, pe rând, capitale ale oikoumenei. Au cunoscut gloria și decăderea, dar și cucerirea barbarilor.

Noi ne gândim și la Bucureștiul anilor 2016 când liberalii s-au dovedit totalmente dezinteresați să preia puterea, făcând o campanie electorală a leneviei.

KAVAFIS

Aşteptându-i pe barbari

– Ce aşteptăm adunaţi în Forum?
Pe barbari, ar trebui să vină azi.

– Ce-i cu apatia asta din Senat ?
De ce senatorii stau şi nu legiferează ?

Pentru că azi vor sosi barbarii.
Ce legi să mai facă senatorii ?
Barbarii, când or să vină, or să dea ei legi.

– De ce împăratul nostru s-a trezit aşa de dimineaţă
și stă la Poarta Mare a cetăţii
sus, pe tron, solemn, purtând coroana pe cap ?

Pentru că azi vor sosi barbarii.
Şi împăratul aşteaptă s-o primească pe căpetenie.
Ba, mai mult, i-a pregătit un pergament să i-l dea. Acolo
i-a scris titluri multe şi nume.

– De ce cei doi consuli ai noştri şi pretorii au ieşit
astăzi cu togile lor roşii, brodate;
De ce şi-au pus brăţări cu atâtea ametiste,
și inele bătute cu smaralde strălucitoare, care-ți iau ochii ?
De ce să-și fi luat azi bastoanele lor scumpe
Splendid încrustate cu argint şi aur ?

Pentru că azi vor sosi barbarii
și asemenea lucruri îi orbesc pe barbari.

– Și de ce vrednicii noştri retori nu vin, așa cum fac mereu,
Să-şi ţină discursurile, să spună ce spun de obicei ?

Pentru că azi vor sosi barbarii;
și pe barbari îi plictisesc frazele elegante şi cuvântările în fața poporului.

– De ce, dintr-o dată, au început toţi să fie neliniştiţi
şi nimeni nu mai înțelege nimic ? (Și fețele, ce grave au devenit).
De ce străzile şi pieţele se golesc de lume, în grabă,
şi toţi se întorc acasă atât de îngânduraţi ?

Pentru că s-a făcut noapte şi barbarii n-au mai venit.
Şi s-au întors unii de la hotare,
și au zis că nu mai există barbari.

Şi acum ce-o să ne facem fără barbari ?
Oamenii ăstia erau, totuși, o soluţie.

BRATARA 2Brățară grecească din aur cu granate, ametiste, smaralde, perle, hrisopraz, sticlă și email, sec. II d. Hr. descoperită într-un mormânt la Parutino (vechea colonie a Miletului, Olbia), Ucraina

Περιμένοντας τους βαρβάρους
– Τι περιμένουμε στην αγορά συναθροισμένοι;
Είναι οι βάρβαροι να φθάσουν σήμερα.

– Γιατί μέσα στην Σύγκλητο μια τέτοια απραξία;
Τι κάθοντ’ οι Συγκλητικοί και δεν νομοθετούνε;

Γιατί οι βάρβαροι θα φθάσουν σήμερα.
Τι νόμους πια θα κάμουν οι Συγκλητικοί;
Οι βάρβαροι σαν έλθουν θα νομοθετήσουν.

– Γιατί ο αυτοκράτωρ μας τόσο πρωί σηκώθη,
και κάθεται στης πόλεως την πιο μεγάλη πύλη
στον θρόνο επάνω, επίσημος, φορώντας την κορόνα;

Γιατί οι βάρβαροι θα φθάσουν σήμερα.
Κι ο αυτοκράτωρ περιμένει να δεχθεί.
τον αρχηγό τους. Μάλιστα ετοίμασε
για να τον δώσει μια περγαμηνή. Εκεί
τον έγραψε τίτλους πολλούς κι ονόματα.

– Γιατί οι δυο μας ύπατοι κι οι πραίτορες εβγήκαν
σήμερα με τες κόκκινες, τες κεντημένες τόγες·
γιατί βραχιόλια φόρεσαν με τόσους αμεθύστους,
και δαχτυλίδια με λαμπρά, γυαλιστερά σμαράγδια·
γιατί να πιάσουν σήμερα πολύτιμα μπαστούνια
μ’ ασήμια και μαλάματα έκτακτα σκαλιγμένα;

Γιατί οι βάρβαροι θα φθάσουν σήμερα·
και τέτοια πράγματα θαμπώνουν τους βαρβάρους.

– Γιατί κι οι άξιοι ρήτορες δεν έρχονται σαν πάντα
να βγάλουνε τους λόγους τους, να πούνε τα δικά τους;

Γιατί οι βάρβαροι θα φθάσουν σήμερα·
κι αυτοί βαριούντ’ ευφράδειες και δημηγορίες.

– Γιατί ν’ αρχίσει μονομιάς αυτή η ανησυχία
κι η σύγχυσις. (Τα πρόσωπα τι σοβαρά που εγίναν).
Γιατί αδειάζουν γρήγορα οι δρόμοι κι οι πλατέες,
κι όλοι γυρνούν στα σπίτια τους πολύ συλλογισμένοι;

Γιατί ενύχτωσε κι οι βάρβαροι δεν ήλθαν.
Και μερικοί έφθασαν απ’ τα σύνορα,
και είπανε πως βάρβαροι πια δεν υπάρχουν.

Και τώρα τι θα γενούμε χωρίς βαρβάρους.
Οι άνθρωποι αυτοί ήσαν μια κάποια λύσις.

KAVAFIS-PERIMENONTAS-TOUS-VARBAROUS

 

EN ATTENDANT LES BARBARES de Constantin Cavafy

“Qu’attendons-nous, rassemblés sur l’agora?
On dit que les Barbares seront là aujourd’hui.

Pourquoi cette léthargie, au Sénat?
Pourquoi les sénateurs restent-ils sans légiférer?

Parce que les Barbares seront là aujourd’hui.
À quoi bon faire des lois à présent?
Ce sont les Barbares qui bientôt les feront.

Pourquoi notre empereur s’est-il levé si tôt?
Pourquoi se tient-il devant la plus grande porte de la ville,
solennel, assis sur son trône, coiffé de sa couronne?

Parce que les Barbares seront là aujourd’hui
et que notre empereur attend d’accueillir
leur chef. Il a même préparé un parchemin
à lui remettre, où sont conférés
nombreux titres et nombreuses dignités.

Pourquoi nos deux consuls et nos préteurs sont-ils
sortis aujourd’hui, vêtus de leurs toges rouges et brodées?
Pourquoi ces bracelets sertis d’améthystes,
ces bagues où étincellent des émeraudes polies?
Pourquoi aujourd’hui ces cannes précieuses
finement ciselées d’or et d’argent?

Parce que les Barbares seront là aujourd’hui
et que pareilles choses éblouissent les Barbares.

Pourquoi nos habiles rhéteurs ne viennent-ils pas à l’ordinaire prononcer leurs discours et dire leurs mots?

Parce que les Barbares seront là aujourd’hui
et que l’éloquence et les harangues les ennuient.

Pourquoi ce trouble, cette subite
inquiétude? – Comme les visages sont graves!
Pourquoi places et rues si vite désertées?
Pourquoi chacun repart-il chez lui le visage soucieux?

Parce que la nuit est tombée et que les Barbares ne sont pas venus
et certains qui arrivent des frontières
disent qu’il n’y a plus de Barbares.

Mais alors, qu’allons-nous devenir sans les Barbares?
Ces gens étaient en somme une solution.”

Le poème  a été traduit Marguerite Yourcenar et Constantin Dimaras

BRATARA 1Brățară de aur cu granate, ameriste și smaralde, sec. III d. Hr. (perioada romană), descoperită la Nord-Pas-de-Calais, Franța, British Museum

ASPETTANDO I BARBARI, Costantino Kavafis

Che aspettiamo, raccolti nella piazza?
Oggi arrivano i barbari.
Perché mai tanta inerzia no Senato?
E perché i senatori siedono e non fan leggi?
Oggi arrivano i barbari.
Che leggi devon fare i senatori?
Quando verranno le faranno i barbari.
Perché l’imperatore s’è levato
così per tempo e sta, solenne, in trono,
alla porta maggiore, incoronato?
Oggi arrivano i barbari
L’imperatore aspetta di ricevere
il loro capo. E anzi ha già disposto
l’offerta d’una pergamena. E là
gli ha scritto molti titoli ed epiteti.
Perché i nostri due consoli e i pretori
sono usciti stamani in toga rossa?
Perché i bracciali con tante ametiste,
gli anelli con gli splendidi smeraldi luccicanti?
Perché brandire le preziose mazze
coi bei caselli tutti d’oro e argento?
Oggi arrivano i barbari,
e questa roba fa impressione ai barbari.
Perché i valenti oratori non vengono
a snocciolare i loro discorsi, come sempre?
Oggi arrivano i barbari:
sdegnano la retorica e le arringhe.
Perché d’un tratto questo smarrimento
ansioso? (I volti come si son fatti serii)
Perché rapidamente le strade e piazze
si svuotano, e ritornano tutti a casa perplessi?
S’è fatta notte, e i barbari non sono più venuti.
Taluni sono giunti dai confini,
han detto che di barbari non ce ne sono più.
E adesso, senza barbari, cosa sarà di noi?
Era una soluzione, quella gente.
(Tratto da Poesie, Oscar Mondadori editori, Milano, 1961. A cura di Filippo Maria Pantani.)

KAVAFIS 2

Esperando a los bárbaros, Constantino Cavafis

-¿Qué esperamos congregados en el foro?
Es a los bárbaros que hoy llegan.

-¿Por qué esta inacción en el Senado?
¿Por qué están ahí sentados sin legislar los Senadores?
Porque hoy llegarán los bárbaros.
¿Qué leyes van a hacer los senadores?
Ya legislarán, cuando lleguen, los bárbaros.

-¿Por qué nuestro emperador madrugó tanto
y en su trono, a la puerta mayor de la ciudad,
está sentado, solemne y ciñendo su corona?
Porque hoy llegarán los bárbaros.
Y el emperador espera para dar
a su jefe la acogida. Incluso preparó,
para entregárselo, un pergamino. En él
muchos títulos y dignidades hay escritos.

-¿Por qué nuestros dos cónsules y pretores salieron
hoy con rojas togas bordadas;
por qué llevan brazaletes con tantas amatistas
y anillos engastados y esmeraldas rutilantes;
por qué empuñan hoy preciosos báculos
en plata y oro magníficamente cincelados?
Porque hoy llegarán los bárbaros;
y espectáculos así deslumbran a los bárbaros.

-¿Por qué no acuden, como siempre, los ilustres oradores
a echar sus discursos y decir sus cosas?
Porque hoy llegarán los bárbaros y
les fastidian la elocuencia y los discursos.

-¿Por qué empieza de pronto este desconcierto
y confusión? (¡Qué graves se han vuelto los rostros!)
¿Por qué calles y plazas aprisa se vacían
y todos vuelven a casa compungidos?
Porque se hizo de noche y los bárbaros no llegaron.
Algunos han venido de las fronteras
y contado que los bárbaros no existen.

¿Y qué va a ser de nosotros ahora sin bárbaros?
Esta gente, al fin y al cabo, era una solución.

Casa digital del escritor Luis López Nieves, Biblioteca Digital Ciudad Seva

Kavafis 1

ESPERANDO A LOS BARBAROS

-¿Qué esperamos munidos en el ágora?
Es que los bárbaros van a llegar hoy día.
-¿Por qué en el Senado tal inactividad?
¿Por qué los Senadores están sin legislar?
Porque los bárbaros llegarán hoy día.
¿Qué leyes van a hacer ya los Senadores?
Los bárbaros cuando lleguen legislarán.
– ¿Por qué nuestro emperador se levantó tan de mañana, y está
sentado en la puerta mayor de la ciudad sobre el trono, solemne,
portando la corona?

Porque los bárbaros llegarán hoy día.
Y el emperador esperar recibir
a su jefe. Y más aún ha preparado
un pergamino para dárselo. Allí
le escribió muchos títulos y nombres.

-¿Por qué nuestros dos cónsules y los pretores salieron
hoy con sus togas púrpuras, bordadas;
por qué se pusieron brazaletes con tantos amatistas,
y anillos con magnificas, brillantes esmeraldas;
por qué toman hoy día valiosísimos bastones
en plata y oro espléndidamente labrados?
Porque los bárbaros llegarán hoy día
y tales cosas deslumbran a los bárbaros.
-¿Por qué tampoco los valiosos oradores no acuden como siempre
a pronunciar sus discursos, a decir sus cosas?
Porque los bárbaros llegarán hoy día;
y los aburren las elocuencias y las arengas.
-¿Por qué comenzó de improviso esta inquietud
y confusión? (Los rostros qué serios que se han puesto.)
¿Por qué rápidamente se vacían las calles y las plazas
y todos regresan a sus casas pensativos?
Porque anocheció y los bárbaros no llegaron.
Y unos vinieron desde las fronteras
y dijeron que bárbaros ya no existen.

Y ahora qué será de nosotros sin bárbaros.
Los hombres esos eran una cierta solución.

Traducción del griego al castellano: Miguel Castillo Didier (chileno), Constantino Kavafis – Cien poemas

INEL BARBAR

Awaiting the Barbarians

— Why are we come together in the market place?
Barbarians are expected here to-day.
— Why in the Senate-house this inactivity —
why sit the Senators and do not legislate?
Because barbarians are to come to-day
What laws should they make now — the Senators?
Presently the barbarians will make laws.
— Why has our Emperor risen close upon the sun —
why is he waiting there, by the main city-gates,
seated upon the throne, — august, wearing the crown?

Because barbarians are to come to-day
And so the Emperor in person waits
to greet their leader. He has even prepared
a title-deed, on skin of Pergamus,
in favour of this leader. It confers
high rank on the barbarian, many names.

— Why do our consuls and the praetors go about
in scarlet togas fretted with embroidery
why are they wearing bracelets rife with amethysts,
and rings magnificent with glowing emeralds;
why are they holding those invaluable staffs
inlaid so cunningly with silver and with gold?
Because barbarians are to come to-day;
and the barbarians marvel at such things.
— Why come not, as they use, our able orators
to hold forth in their rhetoric, to have their say ?
Because barbarians are to come to-day;
and the barbarians have no taste for words.
— Why this confusion all at once, and nervousness:
(how serious of a sudden the faces have become):
why are the streets and meeting-places emptying,
and all the people lost in thought as they turn home?
Because the daylight fails, and the night comes,
but the barbarians come not. And there be
who from the frontier have arrived and said
that there are barbarians now at all.
And now what shall become of us without barbarians?
These people were in sooth some sort of settlement.

Translated by John Cavafy
(Poems by C. P. Cavafy. Translated, from the Greek, by J. C. Cavafy. Ikaros, 2003)

INEL ELISABETAN

Inel din perioada elisabetană, Londra

 

Waiting for the Barbarians

What are we waiting for, assembled in the forum?
The barbarians are due here today.

Why isn’t anything happening in the senate?
Why do the senators sit there without legislating?

Because the barbarians are coming today.
What laws can the senators make now?
Once the barbarians are here, they’ll do the legislating.

Why did our emperor get up so early,
and why is he sitting at the city’s main gate
on his throne, in state, wearing the crown?
Because the barbarians are coming today
and the emperor is waiting to receive their leader.
He has even prepared a scroll to give him,
replete with titles, with imposing names.
Why have our two consuls and praetors come out today
wearing their embroidered, their scarlet togas?
Why have they put on bracelets with so many amethysts,
and rings sparkling with magnificent emeralds?
Why are they carrying elegant canes
beautifully worked in silver and gold?
Because the barbarians are coming today
and things like that dazzle the barbarians.
Why don’t our distinguished orators come forward as usual
to make their speeches, say what they have to say?
Because the barbarians are coming today
and they’re bored by rhetoric and public speaking.
Why this sudden restlessness, this confusion?
(How serious people’s faces have become.)
Why are the streets and squares emptying so rapidly,
everyone going home so lost in thought?
Because night has fallen and the barbarians have not come.
And some who have just returned from the border say
there are no barbarians any longer.
And now, what’s going to happen to us without barbarians?
They were, those people, a kind of solution.

Translated by Edmund Keeley/Philip Sherrard
(C.P. Cavafy, Collected Poems. Translated by Edmund Keeley and Philip Sherrard. Edited by George Savidis. Revised Edition. Princeton University Press, 1992)

INEL CU GRANATE SI SMARALD

Inel de aur cu granate și smarald, , sec. IV-V, Gold  Griffin Collection

Waiting for the Barbarians

What are we waiting for, gathered here in the agora?
The barbarians are supposed to show up today.
Why is there such indolence in the senate?
Why are the senators sitting around, making no laws?
Because the barbarians are supposed to show up today.
Why should the senators trouble themselves with laws ?
When the barbarians arrive, they’ll do the legislating.
Why has our emperor risen so early this morning,
and why is he now enthroned at the city’s great gate,
sitting there in state and wearing his crown?
Because the barbarians are supposed to show up today.
And the emperor is waiting there to receive
their leader. He’s even had a parchment scroll
prepared as a tribute: it’s loaded with
all sorts of titles and high honors.
Why have our two consuls and praetors turned up
today, resplendent in their red brocaded togas;
why are they wearing bracelets encrusted with amethysts,
and rings studded with brilliant, glittering emeralds;
why are they sporting those priceless canes
the ones of finely-worked gold and silver?
Because the barbarians are supposed to show up today;
And such things really dazzle the barbarians.
Why don’t our illustrious speakers come out to speak
as they always do, to speak what’s on their minds?
Because the barbarians are supposed to show up today,
and they really can’t stand lofty oration and demagogy.
Why is everyone so suddenly ill at ease
and confused (just look how solemn their faces are) ?
Why are the streets and the squares all at once empty,
as everyone heads for home, lost in their thoughts ?
Because it’s night now, and the barbarians haven’t shown up.
And there are others, just back from the borderlands,
who claim that the barbarians no longer exist.

What in the world will we do without barbarians ?
Those people would have been a solution, of sorts.

Translated by Stratis Haviaras
(C.P. Cavafy, The Canon. Translated from the Greek by Stratis Haviaras, Hermes Publishing, 2004)

INEL CU SAFIRE, YORKInel cu safire, sec. VII-XI, Yorkshire Museum, York, Marea Britanie

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Me gusta:

Me gusta Cargando...

SIRIA : AȘA PRIETENI SĂ AI/SIRIA : AMIGOS ASÍ TENGAS 

13 Domingo May 2018

Posted by zenaida luca-hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Arabia Saudită, Hizbollah, Irán, Israel, Rusia, război, Siria, SUA

SIRIA 1

SIRIA : AȘA PRIETENI SĂ AI  

Luptele de săptămâna trecută de la frontera siro-israeliană din Golan au evidențiat o mulțime de lucruri și au confirmat un adevăr trist.

Să începem cu adevărul confirmat: în Orientul Mijlociu nu există alianțe, prietenii și nici loialități; când e de rău, fiecare moare singur. Represaliile aviației israeliene împotriva bazelor iraniene din Siria (de unde se presupune că au venit atacurile asupra pozițiilor israeliene din Golan) au fost de o anvergură și duritate fără precedent în războiul civil sirian. Și cu toată prezența pe terioriul Siriei a forțelor rusești și a alianței tacite dintre Moscova și Teheran în conflictul sirian, corpul expediționar iranian a fost lăsat de izbeliște.

GOLAN

Și, în continuare, ce s-a evidențiat: Iranul poate că nu are bombe nucleare (așa cum presupune acordul acestei țări cu marile puteri ale lumii), dar, este evident că, de când are din nou venituri considrabile în urma ridicării sancțiunilor economice din partea Occidentului, ambițiile sale hegemonice în lumea musulmană au devenit mai agresive ca niciodată. Israelul – dușman religios – este prins într-un clește periculos pentru statul evreu, cu un Hizbollah foarte puternic în Liban, și, în ultimul timp, cu un corp expediționat foarte bine antrenat în Siria. Iar, în Yemen, ajutorul iranian pentru rebeli a creat enorme probleme Arabiei Saudite, rival istoric și religios al Persiei. Poate că Trump și Netanyahu au exagerat în privința riscului nuclear iranian, dar, au văzut foarte exact ambițiile hegemonice ale ayatohailor.

GOLAN 2Duel cu rachete în Siria între Iran și Israel

Alt lucru „aproape” evidențiat de recentele lupte armate siro-israeliene este adevărul simplu și evident că, dacă puterea militară  a SUA nu este chiar atât de zdrobitor-superioară ca la sfârșitul anilor 40, totuși, rămâne destul de cutremurătoare încât nimeni să nu o provoace fără motive de maximă gravitate. Desigur, în Siria, săptămâna trecută, nimeni nu a văzut și nici nu a vrut să vadă asemenea motive…

S-a evidențiat și faptul că, în timp ce în Orientul Mijlociu toate pactele, prieteniile și cârdășiile au fost până acum „flori de o singură zi”, alianța politico-militară dintre americani și israelieni se menține tare ca granitul, așa cum era din prima zi.

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 *** 

SIRIA : AMIGOS ASÍ TENGAS  

ALIANZA HIZBOLAH EN SIRIAAlianza  entre fuerzas iraníes e Hizbolah en Siria

La escaramuza de la semana pasada en la frontera sirio-israelí del Golán ha evidenciado un montón de cosas y ratificado una triste verdad.

Para empezar, la verdad ratificada: en el Oriente Medio no hay alianzas, amistades ni lealtades; cuando pintan bastos, se muere siempre solo. La represalia de la aviación israelí contra las bases iraníes de Siria (de dónde se supone que fueron atacadas instalaciones israelíes del Golán) ha sido de una envergadura y dureza sin precedentes en la guerra civil siria. Y pese a la presencia en suelo sirio de fuerzas rusas y la alianza tácita de Moscú y Teherán en el conflicto sirio, el cuerpo expedicionario iraní fue abandonado a su suerte por todo el mundo.

Y ahora, lo evidenciado: Irán quizá no tenga aún bombas nucleares (como prevé su acuerdo con las grandes potencias), pero es innegable que desde que vuelve a tener cuantiosos ingresos por la supresión de las sanciones económicas occidentales, sus ambiciones hegemónicas en el mundo musulmán se han vuelto más agresivas que nunca. A Israel – enemigo confesional – le ha cogido en una pinza alarmante para el Estado judío, con un poderoso Hizbollah en el Líbano y, últimamente, un aguerrido cuerpo expedicionario en Siria. Y en el Yemen, la ayuda iraní a los rebeldes ha puesto en un brete a los árabes saudíes, rival histórico y religioso de Persia. Trump y Netanyahu pueden haber exagerado el riesgo nuclear iraní, pero desde luego no se han pasado de raya al denunciar los peligros que emanan de las ambiciones hegemónicas de los ayatolás.

Fuerzas iraníesFuerzas iraníes

Otra cosa “casi” evidenciada por el incidente armado sirio-israelí, es la perogrullada de que si el poderío militar de la súper potencia estadounidense ya no es tan abrumador como a finales de los 40, sigue siendo aún tan estremecedor como para que nadie quiera provocarlo sin razones de máxima gravedad. Desde luego, en Siria, la semana pasada, nadie ha visto o ha querido ver semejantes razones…

Por último, también se ha evidenciado que, mientras en el Oriente Medio todos los pactos, amistades y confabulaciones han sido hasta ahora “flor de un día”, la alianza político-militar de norteamericanos e israelíes se mantiene granítica desde el primer día.

Fuerzas del Hizbolah en el LíbanoFuerzas del Hizbolah en el Líbano

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Me gusta:

Me gusta Cargando...

BARBAR – AJAM – NEMETS

09 Miércoles May 2018

Posted by zenaida luca-hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

acem, ajem, aramaică, barbar, elină, german, goimi, greacă, grec, hinduși, indo-europeană, LATINĂ, neamuri, nemets, ROMÂN, sanscrită, slavă

BOTEZUL LUI CLOVIS 1

 Barbarul sau celălalt care nu vorbește ca noi…

I. Barbarul pentru indo-europeni

Cuvântul barbar, în limbile europene, are o istorie interesantă şi lămuritoare pentru felul de a gândi al strămoşilor noştri indo-europeni.

Un barbar, pentru popoarele indo-europene,  a fost întotdeauna… străinul cu care nu te poți înțelege, pentru că vorbește o limbă urâtă, ininteligibilă, de neînțeles… o păsărească ! Străinul care are alte obiceiuri (mai proaste !), străinul care se îmbracă altfel (prost sau ridicol !), care scrie altfel, cu un alfabet ciudat… pe care nimeni nu l-ar putea înțelege vreodată, străinul care vede lumea altfel (pe dos decât tine, atât de absurd !) și care crede în alți zei (după chipul și asemănarea lui !) și, mai ales, străinul cu care te duci să te lupți pentru că te ispitesc prăzile bogate.

Pentru indo-arienii din vechea Indie, în sanscrită barbara–ḥ însemna a se bâlbâi, iar barbaru era numit străinul, ne-arianul, ne-hindusul, oricine nu vorbea sanscrita.

În greaca veche sau clasică (elină), bárbaros/βάρβαρος însemna același lucru, adică: cel ce nu vorbea greaca, ne-elenul/ ne-grecul.

Şi dacă greaca e limba care ni l-a dat pe… barbar, latina e aceea care l-a impus pentru totdeauna în mintea europenilor.

  1. Portretul barbarului, așa cum ni l-au lăsat grecii, de la Homer la Platon.

Am ales câteva locuri din marii autori elini din care se vede foarte limpede sensurile cuvântului barbar.

Homer este primul care pomenește de… barbarofon/βαρβαρόφωνος (și nu de barbar). De fapt, de barbarofoni… cei cu vorbă greoaie, împleticită, pe care un grec nu-i  înțelege pentru că vorbesc… de parcă ar bolborosi, de parcă ar spune întruna doar βαρ-βαρ, sau cum am zice noi, bor-bor (vezi și a bol-borosi din română !). Sau, cei care vorbesc prost, stricat grecește, ca niște străini… care nu pot mai mult.

Iată un loc din Iliada (II, 867) unde apare cuvântul barbarofon:

Nastis, la rându-i, îi conducea-n luptă pe Carienii cu vorbă greoaie, cei ce stăpânesc Miletul și Muntele Conurilor de Brad și al codrilor deși, ale Meandrului ape și-naltele creste prăpăstioase ale Mikalei.

Νάστης αὖ Καρῶν ἡγήσατο βαρβαροφώνων, οἳ Μίλητον ἔχον Φθιρῶν τ᾽ ὄρος ἀκριτόφυλλον Μαιάνδρου τε ῥοὰς Μυκάλης τ᾽ αἰπεινὰ κάρηνα·

De fapt, bal-bal- sau bar-bar- este o extensie a silabei reduplicate ba-ba din care s-a născut în limbile indo-europene familia… bâlbâielii și a bolboroselii. În limbile slave, de pildă, bal-bal- a dat verbele bâlbâielii și ale flecărelii (vorbirii fără rost, pălăvrăgelii. A se vedea în rusă: balamutu, flecar, bârfitor, și în română: bâlbâitul (din a se bâlbâi, rudă cu balbus din latină: bâlbâit, gângav).

Iar ba-ba nu este altceva decât un cuvânt din limbajul bebelușilor, ca ma-ma sau ta-ta. Cu timpul, din ba-ba s-au născut cuvinte pline de afecțiune care însemnau fie copil mic/bebe, fie tată, fie bunică (baba), fie bunic/moș. A se vedea bebë din albaneză sau babe și baby din engleză. În latină ba-ba a dat un *babbus, tată, de unde vine în italiană babbo, tata/ tati, de unde Babbo Natale – Tatăl/Moș Crăciun…

Cu alte cuvinte, barbarofonul (și apoi barbarul) era cel cu vorbire… dar și cu minte de prunc ! Sau cel căruia i se împleticea limba sau care scotea sunete nearticulate, care vorbea de parcă ar bolborosi, mormăi, cârâi, cotcodăci, măcăi sau ar lătra !

Și, de aici, în virtutea credinței că cine vorbește prost şi greoi nu e în stare să gândească, barbarul, adică bâlbâitul, a devenit și unul care vorbește și gândește cu greutate, greu de cap, inept (de ex. baburrus din latină). Dar și cineva care nu ştie să vorbească şi nu gândește bine pentru că nu a fost educat, cultivat, format, şlefuit, modelat, cineva care n-a învățat carte: un needucat, ignorant, necivilizat, necioplit, vulgar, primitiv, brutal, dominat de instincte primare, sălbatic, inuman, sub-uman, violent, grosolan, grosier, crud, dur.

Sensuri pe care le confirmă şi următoarele citate:

Heraclit, fragmentul 107:
Răi martori le sunt oamenilor ochii și urechile, când ei au suflete barbare.
κακοὶ μάρτυρες ἀνθρώποισιν ὀφθαλμοὶ καὶ ὦτα βαρβάρους ψυχὰς ἐχόντων.

Eschil, Perșii, v. 255 (piesă jucată în 472), Crainicul:

O, perși ! Pierit-a toată (oștirea noastră), oștirea barbarilor (a celor ce seamănă groaza-n dușmani n.n.) !

Πέρσαι: στρατὸς γὰρ πᾶς ὄλωλε βαρβάρων.

Notă: pentru greci, barbarii erau, prin excelență, perșii !

Eschil, Perșii, v.187, Atossa, mama lui Xerxes:

… două surori erau, de-același neam, dar sorții hărăzitu-le-au să locuiască-n patrii diferite: uneia-n pământul Greciei și celeilalte–n pământ barbar/… καὶ κασιγνήτα γένους  ταὐτοῦ· πάτραν δ´ ἔναιον ἡ μὲν Ἑλλάδα κλήρῳ λαχοῦσα γαῖαν, ἡ δὲ βάρβαρον.

Eschil, Agamemnon, v. 1050, Clitemnestra despre Casandra, fiica robită a lui Priam, regele Troiei:

De nu ne va vorbi-n graiul ei barbar și ne-nțeles, în păsăreasca ei, ca rândunica, atunci o să-i vorbesc și-o s-o înduplec cu cuvântul, făr-a-mi ieși din fire.

 ἀλλ´ εἴπερ ἐστὶ μὴ, χελιδόνος δίκην, ἀγνῶτα φωνὴν βάρβαρον κεκτημένη, ἔσω φρενῶν λέγουσα πείθω νιν λόγῳ.

Euripide, Ifigenia în Aulida, v. 1400, Ifignia către Clitemnestra:

E drept, mamă, grecii să-i stăpânească și să-i conducă pe barbari și nu barbarii pe greci, pentru că neamul barbar e un neam de sclavi, dar grecii sunt liberi.

βαρβάρων δ᾽ Ἕλληνας ἄρχειν εἰκός, ἀλλ᾽ οὐ βαρβάρους, μῆτερ, Ἑλλήνων· τὸ μὲν γὰρ δοῦλον, οἳ δ᾽ ἐλεύθεροι.

Aristofan, Norii v. 492, îi spune Socrate lui Strepsiade:

Om ignorant și barbar ce ești !
Ἅνθρωπος ἀμαθὴς οὑτοσὶ καὶ βάρβαρος.

Herodot, Istorii, I, 58:

Grecii au vorbit întotdeauna, de când sunt ei, aceeași limbă, asta mi-e foarte limpede, și la fel de bine știu că, după ce s-au desprins de pelasgi, erau un neam slab, doar că, dintr-un popor mic, cum erau la început, au luat avânt și au crescut într-o mulțime de neamuri, asta după ce mai ales pelasgii, dar și multe alte neamuri barbare, au venit să trăiască cu ei.  Înainte de asta, cred eu, (fără greci – n.n.) nici pelasgii, un neam barbar, n-ar fi crescut prea mult.

τὸ δὲ Ἑλληνικὸν γλώσσῃ μὲν ἐπείτε ἐγένετο αἰεί κοτε τῇ αὐτῇ διαχρᾶται, ὡς ἐμοὶ καταφαίνεται εἶναι (?) ἀποσχισθὲν μέντοι ἀπὸ τοῦ Πελασγικοῦ ἐόν ἀσθενές, ἀπό σμικροῦ τεο τὴν ἀρχὴν ὁρμώμενον αὔξηται ἐς πλῆθος τῶν ἐθνέων, Πελασγῶν μάλιστα προσκεχωρηκότων αὐτῷ καὶ ἄλλων ἐθνέων βαρβάρων συχνῶν. πρόσθε δὲ ὦν ἔμοιγε δοκέει οὐδὲ τὸ Πελασγικὸν ἔθνος, ἐὸν βάρβαρον,  οὐδαμὰ μεγάλως αὐξηθῆναι.

Herodot, Istorii,VIII, 20,  profeția lui Bakis:

Luați aminte: când străinul cu vorbă-ncurcată peste mare arunca-va un jug de papirus,
din Eubeea departe frumoasele capre să vi le duceți, să le scăpați.
… φράζεο, βαρβαρόφωνος ὅταν ζυγὸν εἰς ἅλα βάλλῃ βύβλινον,
Εὐβοίης ἀπέχειν πολυμηκάδας αἶγας.

Tucidide, Istorii, I, 3:

… înainte de războiul troian se pare că Ellada (Grecia) nu s-a comportat niciodată ca o ţară unită şi, după părerea mea, nu toată ţara se chema aşa. Înainte de Ellen, fiul lui Deucalion, numele de elen şi de Ellada nici măcar nu existau şi celelalte popoare, mai ales pelasgii, le spuneau elenilor (grecilor) așa cum își spuneau elenii înșiși, după numele cetății în care trăiau sau după numele strămoșului lor comun. Dar după ce Ellen şi fiii lui au devenit puternici în Ftiotida şi celelalte cetăţi (grecești) au început să-i cheme în ajutor, elenii au început să aibă din ce în ce mai multe relaţii unii cu alții şi au început să se numească ei între ei eleni (greci). Dar asta n-a ţinut mult timp şi numele de elen nu s-a păstrat la toţi. Homer este cel mai bun martor: deşi a trăit mult timp după războiul troian, el nu i-a numit nicăieri pe toţi eleni, ci doar pe cei veniţi la Troia cu Ahile din Ftiotida, cei care, de fapt, au şi fost primii eleni. Celorlalți le spunea în epopeile lui danai, argieni sau ahei. Şi nici de barbari n-a pomenit nicăieri, pentru că, cred eu, cum nu exista pe atunci un singur nume care să-i distingă pe toţi elenii/grecii de celelalte popoare, tot aşa nu exista nici un singur nume care să le distingă pe toate celelalte popoare de eleni/greci.

… πρὸ γὰρ τῶν Τρωικῶν οὐδὲν φαίνεται πρότερον κοινῇ ἐργασαμένη ἡ Ἑλλάς· δοκεῖ δέ μοι, οὐδὲ τοὔνομα τοῦτο ξύμπασά πω εἶχεν, ἀλλὰ τὰ μὲν πρὸ Ἕλληνος τοῦ Δευκαλίωνος καὶ πάνυ οὐδὲ εἶναι ἡ ἐπίκλησις αὕτη, κατὰ ἔθνη δὲ ἄλλα τε καὶ τὸ Πελασγικὸν ἐπὶ πλεῖστον, ἀφ‘ ἑαυτῶν τὴν ἐπωνυμίαν παρέχεσθαι, Ἕλληνος δὲ καὶ τῶν παίδων αὐτοῦ ἐν τῇ Φθιώτιδι ἰσχυσάντων, καὶ ἐπαγομένων αὐτοὺς ἐπ’ ὠφελίᾳ ἐς τὰς ἄλλας πόλεις, καθ’ ἑκάστους μὲν ἤδη τῇ ὁμιλίᾳ μᾶλλον καλεῖσθαι Ἕλληνας, οὐ μέντοι πολλοῦ γε χρόνου {ἐδύνατο} καὶ ἅπασιν ἐκνικῆσαι. τεκμηριοῖ δὲ μάλιστα Ὅμηρος· πολλῷ γὰρ ὕστερον ἔτι καὶ τῶν Τρωικῶν γενόμενος οὐδαμοῦ τοὺς ξύμπαντας ὠνόμασεν, οὐδ’ ἄλλους ἢ τοὺς μετ’ Ἀχιλλέως ἐκ τῆς Φθιώτιδος, οἵπερ καὶ πρῶτοι Ἕλληνες ἦσαν, Δαναοὺς δὲ ἐν τοῖς ἔπεσι καὶ Ἀργείους καὶ Ἀχαιοὺς ἀνακαλεῖ. οὐ μὴν οὐδὲ βαρβάρους εἴρηκε διὰ τὸ μηδὲ Ἕλληνάς πω, ὡς ἐμοὶ δοκεῖ, ἀντίπαλον ἐς ἓν ὄνομα ἀποκεκρίσθαι.

Platon, Omul politic, 262 d:

(Străinul): … uite, ca şi cum cineva, încercând să împartă neamul omenesc în două, l-ar împărţi, aşa cum o fac cei mulţi de pe aici, de pe la noi. Astfel, i-ar separa pe greci de toți ceilalți, spunând că grecii sunt un singur popor, dar și că toate celelalte neamuri sunt tot un singur popor. Pe greci i-ar scoate din rândul tuturor celorlalți, numindu-i poporul grec, iar celorlalți le-ar da un singur nume: poporul barbar. Numai că, dacă grecii chiar sunt în realitate un singur popor, un popor… barbar nu există, chiar dacă noi îi numim pe toți ceilalți, barbari. Acești barbari sunt, de fapt, nenumărate neamuri/popoare care nu trăiesc laolaltă și nu se amestecă unele cu altele, nu se înțeleg între ele și nu vorbesc aceeași limbă… (traducere lărgită și explicativă)

(Străinul): … uite, ca şi cum cineva, încercând să împartă neamul omenesc în două, l-ar împărţi, aşa cum o fac cei mulţi de pe aici, de pe la noi, scoțându-i pe greci din rândul tuturor celorlalți, ca pe un singur popor, diferit de toate celelalte, și numindu-le pe toate celelalte cu un singur nume: poporul barbar. Dar, acel cineva le dă un singur nume mai multor popoare, care sunt nenumărate, care nu trăiesc laolaltă și nu se amestecă unele cu altele, care nu se înțeleg între ele și nu vorbesc aceeași limbă. Și o face crezând (greșit) că ele ar forma un singur popor, când nu este de loc așa…

(Străinul): … uite, ca şi cum cineva, încercând să împartă neamul omenesc în două, l-ar împărţi, aşa cum o fac cei mulţi de pe aici, de pe la noi: i-ar scoate pe greci din rândul tuturor celorlalți, ca pe un neam aparte, unic, diferit și deasupra (n.n.) tuturor celorlalte neamuri, care sunt ignorante, cu care nu te poți asocia pentru că sunt… asociale, incompatibile cu tine și care se dușmănesc între ele, numindu-i pe barbari tot cu un singur cuvânt, ca și cum, dacă-i numesc cu unul și același cuvânt, s-ar aștepta să fie și un singur popor… (traducere interpretată)

(Ξένος) τοιόνδε, οἷον εἴ τις τἀνθρώπινον ἐπιχειρήσας δίχα διελέσθαι γένος, διαιροῖ καθάπερ οἱ πολλοὶ τῶν ἐνθάδε διανέμουσι, τὸ μὲν Ἑλληνικὸν, ὡς ἓν, ἀπὸ πάντων ἀφαιροῦντες χωρίς, σύμπασι δὲ τοῖς ἄλλοις γένεσιν, ἀπείροις οὖσι καὶ ἀμείκτοις καὶ ἀσυμφώνοις πρὸς ἄλληλα, βάρβαρον μιᾷ κλήσει προσειπόντες αὐτὸ διὰ ταύτην τὴν μίαν κλῆσιν καὶ γένος ἓν αὐτὸ εἶναι προσδοκῶσιν…

Unde apiros/ἄπειρος, amictos/ἄμικτος și asimfonos/ἀσύμφωνος sunt adjective disemantice sau polisemantice, cu înțeles dublu sau multiplu. Apiros poate însemna, deopotrivă: ignorant, necivilizat, neexperimentat, dar și: infinit/nedefinit, fără margini, măsură sau număr, imens, nemăsurat sau nenumărat. Amictos poate însemna: neamestecat, pur, dar și: a-social, intratabil, turbulent, monstruos, cu care nu te poți amesteca/înțelege/armoniza, incompatibil cu tine, care trăiște în locuri sălbatice, neospitaliere, izolat. Așadar, aici amictos s-ar putea traduce prin: neamuri care nu se înțeleg ele între ele, darămite cu alții…  Iar asimfonos poate însemna: care nu vorbește aceeași limbă, în dizarmonie cu… sau lipsit de armonie, care nu se poate înțelege cu, în dezacord cu, disonant, distonant sau discordant, inadecvat, incompatibil cu…

***

Nu se știe când, dar la un moment dat a apărut la greci un dicton: pas mi Ellin, varvaros/ πας μη Έλλην, βάρβαρος. Adică „oricine nu e grec, e barbar”.

La fel credeau și romanii despre ei înșiși: cine nu e roman, e barbar, cuvânt pe care l-au împrumutat din greacă și cu care numeau populațiile „străine de civilizație” de dincolo de limes-urile Imperiului Roman. În general, popoarele nomade, migratoare dar și… berberii din Africa de Nord (din bereberes, o deformare a cuvântului barbari) !

  1. Omul civilizat… sau cel cu care trăiești sub același acoperiș !

Opusul barbarului este, desigur, omul civilizat, cultivat, inteligent, matur în gândire, uman, tolerant… Civilizat !

Civis şi civitas, în latină cetăţeanul şi cetatea, s-au format din rădăcina indo-europeană *kei-: a se culca, a sta/a fi culcat sau întins… sub acelaşi acoperiş cu alții. Altfel spus, cetatea/civitas era comunitatea, societatea în sânul căreia cetăţenii/ cives, trăiau laolaltă, solidari, încrezători şi purtându-se frumos, cu prietenie și dragoste, unii cu ceilalţi. O extindere a lui *kei- a fost *kei-vo-: prietenos, intim, drag, care a dat în sanscrită pe siva-: favorabil, în gotică pe heiwa frauja, stăpâna casei, nevasta, în germana veche (Althochdeutsch) pe hiwo, soţ, şi în letonă pe sieva, soţie, nevastă.

***

Cuvântul barbar a evoluat, cu timpul, spre sensul de… năvălitor plin de cruzime, care comite atrocități, masacre și… barbarii, și romanilor le datorăm seria de sinonime actuale ale lui barbar: crud, sălbatic, nemilos și celelalte, care l-au înlocut pe cel de nevorbitor de greacă sau latină.

Romanii i-au numit pe migratorii care au cucerit Roma barbari, pentru că nu vorbeau latina sau greaca. Dar și pentru că erau doar războinici: unii care aveau doar barzi, nu poeți și istorici, corturi și nu vile luxoase, artizani, nu artiști, și care stăpâneau o singură artă, aceea a războiului.

Istoria ne-a arătat, însă, că în lupta dintre civilizație și barbari, a învins totuși civilizația. Cea creștină. Știm că regii migratorilor germanici, botezându-se/creștinându-se, au devenit, în unele țări ale Europei până azi, urmașii împăraților romani.

SF REMI BOTEZUL LUI CLOVIS

Copertă de fildeș a unui manuscris despre viața Sf. Remi (realizat la Reims), la sf. sec. al IX-lea; Musée de Picardie, Amiens. Reprezintă trei scene din viața Sf. Remi :învierea unei fete; mâna lui Dumnezeu umple două vase; botezul lui Clovis (466-511 d. Hr.), primul rege al francilor și întemeietorul dinastiei merovingiene în Franța.

RAZBOINIC VANDAL CARTAGINA

Războinic (senior) vandal, sec. V-VI, mozaic din fosta provincie romană Cartagina, azi Tunisia

II. Barbarul pentru semiți/arabi.

Nu numai indo-europenii și grecii au dat dovadă de superbie, ci și arabii. Și eu au un dicton care spune: „oricine nu e arab, e un ʿajam”… adică un barbar !

Un ʿajam este cineva care nu vorbește arabă, nu este arab și, în general este un nepriceput.

ʿAjam-ul

În poezia preislamică arabă, deci înainte de secolul al VI-lea d. Hr. și de islamizare,ʿajam (la pluralʿajamīy) însemna cam tot ce însemna barbar în greacă: ne-arab și cineva care nu vorbește araba, străin, inamic, dar și: neînvățat, neexperimentat, neexersat într-o artă/meserie.

Verbul ʿajama însemna: a bolborosi, a vorbi nedeslușit, a vorbi o limbă stâlcit; a vorbi ca un analfabet, incult și este  antonimul lui ʿaraba: a vorbi limpede, deslușit, a vorbi araba corect, perfect.

Pentru arabi, ajamii erau toate popoarele nearabe cu care au avut de-a face și în special perșii ! De pildă, astăzi așa le spun kurzii din Irak iranienilor.

În Spania, în Andaluzia/ Al-Andalus ajamii erau creștinii, adică vorbitorii de limbi romanice și, în special vorbitorii de aljamía, adică spaniola.

Adjectivul ʿajemi a intrat în turcă ca acemi: infantil, imatur, naiv, începător, debutant, neexperimentat, novice, amator, diletant, necopt, recrut, boboc, ucenic, necalificat; stângace, neîndemânatic, nepriceput, neiscusit, neștiutor, neinformat, necunoscător, ignorant, nedibaci, incapabil, incompetent, nechemat, neinițiat, neisprăvit, nepregătit, prost și needucat sau inept.

Dar și : brutal, crud, barbar, păgân, păcătos sau necredincios.

Dar, de pildă, apreciază acem pilav (în greacă ατζέμ πιλάφι), adică pilaful persan cu fidea și carne de berbec(-uț).

Din turcă, acemi a intrat în limbile popoarelor supuse Imperiului Otoman: bulgară (adjamiia/аджамия), sârbo-croată (adžamija), greacă (atzamis/ατζαμής sau atzemis/ ατζέμης) sau română, ageamiu.

Lingviștii spun că ʿajam este o rădăcină semitică, pe care o găsim în aramaică, de pildă în cuvântul agama(h) (אגּמָּה): mulţime, gloată, norod, clan, hoardă/liotă străină/liftă străină. Sau în agam (אגם): a urî; (a fi) tulburat, neliniştit; (a fi) trist, mâhnit, jalnic, deplorabil, mohorât, posomorât; îmbulzeală, înghesuială, agresiune; junglă mlăştinoasă sau apă tulbure. Sau în aghemon: migrare, refugiere, a năvăli, insignifiant.

Și să mai spunem, în treacăt, că vechii evrei numeau pe oricine nu era evreu: goi (גוי), la plural goim -(גוים) – tradus în Biblie cu „neamuri”, adică popoarele ne-evreiești.

***

III. Barbarul pentru slavi: nemets-ul

Se pare că, dintre indo-europeni, nu numai hindușii și grecii au dat dovadă de superbie. Au mai fost și slavii. De la ei avem cuvântul neamț care, la început însemna ne-slav, dar care mai târziu a început să însemne doar german.

Neamț este un exonim (un nume dat străinilor) slav: nemets sau nemtsy derivat din nemisi/němьcь, adică mutul sau cel incapabil să vorbească… slava. Vine din proto-slavă: nemu/ *němъ = mut; cel care nu vorbește, nu poate vorbi ca noi, străinul; cel care vorbește ininteligibil, nedeslușit; care bolborosește, mormăie; stupid, prost.

Un exonim opus autonimului (numele cu care se numește pe el însuși un popor) sloveninu (*Slověninъ) care derivă, posibil, din slovo, cuvânt. Slavii se numeau pe ei înșiși „poporul vorbitor” sau „păstrătorii cuvintelor”, iar germanilor, vecinii lor, le spuneau muții !

***

Sunt doar câteva dovezi de superbie din partea unor popoare care s-au civilizat și care au dat naștere unor mari civilizații/culturi, paradoxal, adunând câte ceva din toate trecerile și aventurile lor în pământuri… barbare.  Popoare care și ele, au fost, la începuturile lor, tot niște barbari !

Ce poate fi mai potrivit decât poemul lui Konstantinos Kavafis, Așteptându-i pe barbari scris între 1889 și 1908 ?

Aşteptându-i pe barbari

– Ce aşteptăm adunaţi în Forum?
Pe barbari, ar trebui să vină azi.

– Ce-i cu apatia asta din Senat ?
De ce senatorii stau şi nu legiferează ?

Pentru că azi vor sosi barbarii.
Ce legi să mai facă senatorii ?
Barbarii, când or să vină, or să dea ei legi.

– De ce împăratul nostru s-a trezit aşa de dimineaţă
și stă la Poarta Mare a cetăţii
sus, pe tron, solemn, purtând coroana pe cap ?

Pentru că azi vor sosi barbarii.
Şi împăratul aşteaptă s-o primească pe căpetenie.
Ba, mai mult, i-a pregătit un pergament să i-l dea. Acolo
i-a scris titluri multe şi nume.

– De ce cei doi consuli ai noştri şi pretorii au ieşit
astăzi cu togile lor roşii, brodate;
De ce şi-au pus brăţări cu atâtea ametiste,
și inele bătute cu smaralde strălucitoare, care-ți iau ochii ?
De ce să-și fi luat azi bastoanele lor sumpe
Splendid încrustate cu argint şi aur ?

Pentru că azi vor sosi barbarii
și asemenea lucruri îi orbesc pe barbari.

– Și de ce vrednicii noştri retori nu vin, așa cum fac mereu,
Să-şi ţină discursurile, să spună ce spun de obicei ?

Pentru că azi vor sosi barbarii;
și pe barbari îi plictisesc vorbele elegante şi cuvântările în fața poporului.

– De ce, dintr-o dată, au început toţi să fie neliniştiţi
şi nimeni nu mai înțelege nimic ? (Și fețele, ce grave au devenit).
De ce străzile şi pieţele se golesc de lume, în grabă,
şi toţi se întorc acasă atât de îngânduraţi ?

Pentru că s-a făcut noapte şi barbarii n-au mai venit.
Şi s-au întors unii de la hotare,
și au zis că nu mai există barbari.

Şi acum ce-o să ne facem fără barbari ?
Oamenii ăstia erau, totuşi, o soluţie.

 

Brățară de aur cu granate, ametiste și smaralde, sec. III d. Hr. (perioada romană), descoperită la Nord-Pas-de-Calais, Franța, British Museum

BRATARA CU SMARALDE

Brățară grecească din aur cu granate, ametiste, smaralde, perle, hrisopraz, sticlă și email, sec. II d. Hr. descoperită într-un mormânt la Parutino (vechea colonie a Miletului, Olbia), Ucraina.

AUTOR  ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Me gusta:

Me gusta Cargando...

CAMERUN, ÎN PRAGUL RĂZBOIULUI CIVIL/CAMERÚN AL BORDE DE LA GUERRA CIVIL

08 Martes May 2018

Posted by zenaida luca-hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

Africa Occidentală, Barthélemy Biya bi Mvondo, Biserica Catolică, Camerun, Congo, Nigeria, război civil, Yaunde

CAMERUN 3

CAMERUN, ÎN PRAGUL RĂZBOIULUI CIVIL

Camerun, fosta colonie germană în Africa Occidentală (între 1884 și 1919), se află în pragul războiului civil: minoritatea anglofonă din nord-vestul țării s-a răsculat – aproximativ 20% din cei 24 de milioane de locuitori – împotriva guvernului și a majorității francofone a țării.

La fel ca atâtea alte conflicte violente africane, și cel din Camerun se datorează sărăciei din nord, agravată de jafurile gherilei islamice Boko Haram, nepotismului și abuzurilor de putere comise de Guvernul central. Camerun, guvernat sub mandat francez după primul Război Mondial, și-a obținut independența în 1960, iar, în octombrie 1961, și-a văzut teritoriul mărit cu zona nordică, care s-a aflat sub mandat englez, din 1919.

CAMERUN 6

Fuziunea celor două teritorii s-a făcut cu garanția teoretică a respectării populației minoritare și a drepturilor ei autonome. Însă, în fața indiferenței internaționale, guvernul central din Yaunde a subminat progresiv aceste promisiuni, și, din 1972, Camerun este, de fapt, un stat total centralist. Un stat centralist și intolerant, care sufocă prin represalii dure orice pretenție de autonomie. Politica „bâtei cu Hopa Mitică, cade în cap și se ridică” practicată de Yaunde a epuizat răbdarea camerunezilor occidentali în luna decembrie a anului 2016, când, judecători și învățători anglofoni au manifestat cerând mai multă autonomie.

De atunci, spirala violenței împotriva unei rezistențe tot mai violente și tenace a culminat la 1 octombrie, anul trecut, când mișcarea secesionistă armată a proclamat Republica Ambazonia și a declanșat o campanie de acte subversive în toată țara.

Consecința acestei lupte între drepturile strivite și puterea strivitoare a fost o serie de ambuscade, lupte de gherilă și operațiuni militare punitive împotriva unor localități întregi. Bilanțul tragediilor de până acum este de 143 de morți (din care 43 de militari), precum și 74.000 de civili dizlocați din vetrele lor. Organizațiile umanitare occidentale semnalează că această cifră se împarte în 40.000 de persoane refugiate în interiorul Camerunului și 34.000 în afara frontierelor țării, marea lor majoritate  în Nigeria.

Paul Barthélemy Biya bi MvondoPaul Barthélemy Biya bi Mvondo

Situația este cu atât mai alarmantă, cu cât, pe de o parte, armamentul și capacitatea de luptă a gherilelor independentiste cresc, pe zi ce trece, cantitativ și calitativ, iar, pe de altă parte, se pare că, practic, nimeni nu este dispus să medieze între președintele Paul Barthélemy Biya bi Mvondo, de 85 de ani, și ambazonieni. Speranțele de mediere se îndreaptă, acum, spre Biserica Catolică, datorită prestigiului pe care îl are în rândul populației. Însă, aceste speranțe nu au alt fundament decât faptul că o mediere a Bisericii Catolice în Congo a avut, cândva, succes. Însă, trebuie să reamintim adevărul simplu și evident că Congo nu este Camerun.

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 *** 

CAMERUN 4

CAMERÚN AL BORDE DE LA GUERRA CIVIL

Camerún, la antigua colonia alemana en África Occidental (1884-1919), está al borde de la guerra civil al haberse rebelado la minoría anglófona del noroeste contra – cerca del 20% de los 24 millones de habitantes – contra el Gobierno y la mayoría francófona del país.

Como tantos y tantos conflictos violentos africanos, el camerunés se debe a la miseria del norte, agravada por los pillajes de la guerrilla islámica de Boko Haram, y al nepotismo y abuso de poder del Gobierno central. El Camerún que había sido mandato francés tras la I Guerra Mundial obtuvo la independencia en 1960 y en octubre del 1961 vio ampliado su territorio con la zona septentrional, que había sido mandato inglés desde 1919.

La fusión de los dos territorios se hizo con la garantía teórica de respeto de los intereses de la población minoritaria y derechos autonómicos. Pero, ante la indiferencia internacional, el Gobierno central de Yaundé fue socavando progresivamente esas promesas y desde 1972 Camerún es, de hecho, un Estado absolutamente centralista. Un Estado centralista e intolerante, que ahogaba con duras represalias todas las reclamaciones autonomistas. La política de palo y tente tieso de Yaundé desbordó la paciencia de los cameruneses occidentales en diciembre del 2016, al reprimir con suma violencia unas manifestaciones de jueces y maestros anglófonos en pro de mayor autonomía.

Desde entonces la espiral de mayor violencia contra una resistencia cada vez más violenta y empecinada culminó el 1 de octubre del año pasado, cuando el movimiento secesionista armado proclamó la República de Ambazonia y emprendió una campaña de actos subversivos en todo el país.

CAMERUN 1

La consecuencia de esta lucha entre derechos pisoteados y poder pisoteador han sido emboscadas, luchas de guerrillas y operaciones militares de castigo contra poblados enteros. Y el balance de tragedias humanas arroja 143 muertos (43, militares) y 74.000 civiles desplazados de sus hogares. Según las organizaciones humanitarias occidentales, esta cantidad se divide en 40.000 personas refugiadas en el interior de Camerún y 34.000 asilados más allá de las fronteras; mayormente en Nigeria.

La situación es tanto más alarmante, cuanto que por un lado el armamento y capacidad militar de las guerrillas independentistas es cada día mayor y mejor y por el otro, nadie parece dispuesto realmente a mediar entre el presidente Paul Barthélemy Biya bi Mvondo, de 85 años, y los ambazonios. Hoy por hoy las esperanzas de una mediación pacificadora se dirigen hacia la Iglesia Católica, dado su prestigio ante la población. Pero, esta esperanza no tiene más fundamento que el hecho de que una mediación de la Iglesia Católica en Congo se vio coronada en su día por el éxito. Pero, ahora hay que decir la perogrullada de que Congo no es Camerún.

CAMERUN 2

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y Valentí Popescu.

VALENTIN POPESCU

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Me gusta:

Me gusta Cargando...

Hispanii se roagă la fel/Los hispanos rezan igual

07 Lunes May 2018

Posted by zenaida luca-hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

alegeri, America Latină, biserică, catolici, confesiuni, evangheliști, hispano-americani, Martorii lui Jehova, politică, vot

Martorii lui Iehova 2Martorii lui Jehova

Hispanii se roagă la fel        Washington, Diana Negre

Ceea ce Papa Ioan Paul al II-lea Numea „continentul catolic” a devenit un pământ fertil pentru alte confesiuni creștine, care tot câștigă teren de ani buni încoace: în ultimele două decenii, procentajul catolicilor din Ibero-america a scăzut de la 77% la 59%. Și nu pentru că ar fi încetat să mai creadă, ci pentru că au trecut la diferite secte protestante.

Și aceasta se întâmplă exact după modelul urmat de hispanii din SUA, unde are loc un exod dinspre catolicism spre Martorii lui Jehova și spre diferite alte secte protestante, pe care americanii le numesc „evanghelice”, o denumire care cuprinde grupuri cum sunt pentecostalii, anabaptiștii sau carismaticii. În numai 3 ani, între 2010 și 2013, procentajul catolicilor hispani din SUA s-a redus de la 67% la 55%.

Martorii lui IehovaMartorii lui Jehova

La nivelul întregului continent american, aceste grupuri au mai multe lucruri în comun, de la experiența că „au renăscut” ca practicanți fervenți care îl urmează pe Hristos, până la un activism prin care își etalează public credința, cu un puternic zel misionar pentru a mântui omenirea, și o credință oarbă în Biblie, pe care, deseori, o interpretează literal.

De asemenea, au tendințe politice conservatoare, iar aceasta poate să fie un punct de actracție: conservatorismul lor îi îndeamnă să considere mila ca o trăsătură foarte bună, dar, bogăția și succesul sunt răsplata pentru acești creștini, chemați să domine lumea. La fel ca în calvinism, succesul este un semn al binecuvântării divine.

Sunt conservatori și din punct de vedere moral: condamnă homosexualitatea și favorizează atât de mult familiile tradiționale, încât, multe biserici de ale lor se străduiesc să găsească soți sau neveste pentru enoriașii lor, desigur în cadrul congregației.

Succesul se întinde până și în politică: în Costa Rica, de exemplu, pastorul evanghelist, Fabricio Alvarado Muñoz, a candidat la președinția țării, și, cu toate că nu a câștigat, partidul său de „reînnoire națională”, care practic este un partid-biserică, a devenit cea de a treia forță politică din țară.

Protestantismul grupuscular este un curent care cuprinde întregul continent: în Honduras și Guatemala, evangheliștii reprezintă, azi, 40% din populație; în Brazilia și Costa Rica, peste 25%. Doar în Paraguay, Uruguay și Mexic sunt sub 10%. În Chile, peședintele Piñera a primit ajutorul a patru episcopi evangheliști, care l-au consiliat în timpul campaniei electorale. În Brazilia, pastorul Marcelo Crivella a fost ales primar al orașului Rio de Janeiro, iar în Bolivia, Jim Morales și-a etalat la maximum credința sa religioasă, în timpul campaniei electorale din 2015.

În SUA, sectele protestante se folosesc de diferite metode pentru a atrage noi membri: fac vizite persoanelor credincioase  pentru a le oferi ajutor, în bani sau pentru a le găsi un loc de muncă sau locuință. Odată captat în noua congregație, încearcă să le transforme experiența religioasă într-o practică foarte plăcută, cu muzică, entuziasm și noi prietenii. Cu toate că „mega-bisericile” se află mai ales în Ibero-america, iar în SUA enoriașii lor sunt, în principal, americani, principiul este același.

Duminica, seara și în timpul nopții, multe televiziuni retransmit slujba religioasă, cu multă muzică, cântece și mesaje pozitive.

În SUA există o paralelă politică cu ceea ce se întâmplă în celelalte țări ale emisferei: cu toate că hispanii înclină mai degrabă spre Partidul Democrat, tendințele conservatoare ale sectelor religioase la care au trecut le  influențează felul de a vota.

Mulți dintre acești noi evangheliști nici măcar nu se află de mult timp în țară, și deci, nu pot să voteze, dar, este foarte probabil ca, atunci când vor obține cetățenia americană, să nu mai voteze cu blocul hispan tradițional, ci să se apropie de candidații republicani, ceea ce ar avea o influență importantă, deoarece populația hispană înregistrează cea mai mare creștere. Iar fiii acestor imigranți, născuți în SUA, nici măcar nu trebuie să aștepte să-și legalizeze situația, căci sunt americani, iar vârsta când vor vota se apropie.

Papa Ioan Paul al II-leaPapa Ioan Paul al II-lea

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

***

Los hispanos rezan igual      Washington, Diana Negre

Cerveza e himnosCerveza e himnos

Lo que el Papa Juan Pablo II llamaba el “continente católico” se ha convertido en un campe fértil para otras confesiones cristianas que van ganando terreno desde hace años: en los dos últimos decenios el porcentaje de católicos en Iberoamérica ha pasado del 77% al 59% y no ha sido porque dejen de creer, sino porque se han pasado a diversas sectas protestantes.

En esto, siguen el mismo patrón que los hispanos residentes en Estados Unidos, donde igualmente hay un éxodo de la Iglesia Católica a los Testigos de Jehová y a varias sectas protestantes llamadas aquí “evangélicas”, una denominación que abarca grupos como los pentecostales, anabaptistas o carismáticos. Tan solo en 3 años, desde 2010 a 2013, el porcentaje de católicos hispanos en EEUU pasó del 67% al 55%.

EvangélicosEvangheliști                        Evangélicos

En todo el Continente, estos grupos tienen varias cosas en común, desde la experiencia de haber “renacido” como seguidores de Jesús, a un activismo que les lleva a demostrar públicamente su fe, con un fuerte afán misionero para redimir a la Humanidad y una fe ciega en la Biblia, que con frecuencia interpretan de forma literal.

También tienen tendencias políticas conservadoras y esto puede ser una de sus atracciones: su conservadurismo entiende que la caridad está muy bien, pero que la riqueza y el éxito es lo que corresponde a estos cristianos llamados a dominar el mundo. Como en el calvinismo, el éxito es una muestra de las bendiciones divinas.

Son también conservadores moralmente: condenan la homosexualidad y favorecen tanto las familias tradicionales que muchas Iglesias norteamericanas se organizan para encontrar parejas a sus fieles – naturalmente dentro de la misma congregación.

El éxito alcanza también la política: en Costa Rica, por ejemplo, el pastor evangélico Fabricio Alvarado Muñoz candidato presidencial y, aunque no ganó, su partido de “renovación nacional”, que prácticamente se puede identificar con su iglesia, se ha convertido en la tercera fuerza política.

Hispanos protestantes en EEUUHispanos protestantes en EEUU

El protestantismo grupuscular es una corriente que abarca todo el continente: en Honduras y Guatemala, los evangélicos representan hoy el 40% de la población; en Brasil y Costa Rica, más del 25%. Tan solo en Paraguay, Uruguay y México están por debajo del 10%. En Chile, el presidente Piñera ha recibido ayuda de cuatro obispos evangélicos que le asesoraron durante la campaña electoral. En Brasil, el pastor Marcelo Crivella fue elegido alcalde de Rio de Janeiro y en Bolivia Jim Morales desplegó al máximo su fe religiosa durante la campaña electoral de 2015.

En Estados Unidos, las sectas protestantes tienen varios métodos para atraer fieles: con frecuencia visitan a personas creyentes y les ofrecen ayuda, en dinero o para encontrar trabajo o vivienda. Una vez dentro de la nueva congregación, tratan de convertir su experiencia religiosa en un rato agradable, con música y entusiasmo y amistades nuevas. Aunque las “mega-iglesias” están principalmente en Iberoamérica y, en Estados Unidos acostumbran a tener principalmente fieles americanos, el principio es el mismo.

Los domingos por las tardes y noches, muchas televisiones retransmiten los servicios religiosos, con mucha música y cantos y mensajes positivos.

La música - puente de enlace dentro y fuera de la congregaciónLa música – puente de enlace dentro y fuera de la congregación

En Estados Unidos hay también un paralelo político a lo que ocurre en los demás países del hemisferio: si bien la mayoría de los hispanos favorecen al Partido Demócrata, las tendencias conservadoras de las religiones a las que se han convertido influyen también en sus votos.

Muchos de estos conversos ni siquiera están legalmente en el país y no pueden votar, pero es muy probable que, llegado el día en que consigan la ciudadanía, no voten con el bloque hispano tradicional, sino que se acerquen a los candidatos republicanos, lo que tendría una influencia importante, pues la población hispana es la que mayor crecimiento tiene. Y los hijos de estos inmigrantes, nacidos en Estados Unidos, ni siquiera han de esperar a legalizar su situación y se van acercando ya a la edad de votar.

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

  DIANA

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Me gusta:

Me gusta Cargando...

Cenușăreasa și tatăl vitreg/La cenicienta y el padrastro

01 Martes May 2018

Posted by zenaida luca-hac in ANTROPOLOGIA

≈ Deja un comentario

Etiquetas

acord, Ángela Merkel, Congres, Donald Trump, Franța, Germania, Irán, Macron, politică, SUA

MERKEL-TRUMP 3

Cenușăreasa și tatăl vitreg       Washington, Diana Negre

Nu au trecut nici măcar două zile de la prima vizită de stat pe care a primit-o președintele Donald Trump, care l-a sărbătorit cu două dineuri, l-a răsfățat, îmbrățișat și chiar l-a sărutat pe iubitul său oaspete, președintele Franței, Manuel Macron, că iată, la Casa Albă a sosit cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

Conferința comună de presă Merkel – Trump te ducea cu gandul la Cenușăreasa, cu toate că, în acest caz, în loc de mamă vitregă, era un tată vitreg, care, totuși, a tratat-o ceva mai bine decât la ultima sa vizită, când nici măcar nu a vrut să dea mâna cu ea.

De data aceasta, Angela Merkel, șefa guvernului celei mai bogate țări din Europa, a sosit în capitala Americii după niște alegeri foarte disputate, după luni de zile în care a făcut echilibristică pentru a forma un guvern, timp în care rolul de protagonist a fost preluat de vecinul ei francez căruia Trump, fără îndoială, că îi era recunoscător pentru invitația pe care i-a făcut-o anul trecut de a participa la festivitățile de la 14 iulie, când tot restul Europei îi intorsese spatele.

Dorința ei de a se pune bine cu Trump nu a dus-o până în punctul de a fi de acord cu toate pozițiile chiriașului de la Casa Albă, dar a fost…pe aproape: Merkel a promis că Germania va aloca mai mult apărării; aproape că și-a cerut scuze pentru excedentul comercial al Germaniei; l-a felicitat pe Trump pentru succesele sale în problema coreană și a admis că acordurile cu Iranul ar putea fi revizuite și îmbunătățite.

MERKEL-TRUMP 2

Chiar și când jurnaliștii germani i-au pus întrebări critice lui Trump, Merkel a insistat că Germania este o țară bogată care și-a depășit dificultățile apărute în urma reunificării și poate și trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare, căci a recunoscut că țara sa nu alocă 2% din buget, cât au promis țările membre ale NATO că vor cheltui pentru apărare.

Merkel a fredonat cântecul care îl desfată pe Trump, că este nevoie să se echilibreze balanța comercială, în prezent foarte favorabilă Germaniei și a dat asigurări că deja au fost luate măsuri în acest sens. În privința Iranului, s-a arătat mult mai dispusă să urmeze linia lui Trump, decât a fost Macron, care, în discursul său în fața Congresului – o onoare specială de care au beneficiat mai puțin de 50 de persoane în toată istoria SUA – și-a exprimat convingerea că ar fi o eroare să se renunțe la tratatul cu Teheranul.

Trump trebuie că e mulțumit pentru faptul că Berlinul a hotărât să-și sporească bugetul militar, însă, probabil, și-ar dori o altă politică germană față de Rusia, în mod deosebit în legătură cu exporturile de gaze și petrol. Un punct care, din fericire pentru ambii lideri, a fost ignorat de jurnaliști în timpul conferinței de presă.

O altă muzică cerească pentru timpanele trumpiene au fost declarațiile lui Merkel conform cărora poate ar fi mai convenabil să se negocieze acorduri bilaterale cu SUA, în locul acordurilor în bloc, cum sunt cele pe care le-a denunțat sau boicotat președintele american: NAFTA în America de Nord, Alianța Transpacifică, sau acordurile care nu s-au mai semnat cu Uniunea Europeană.

Este posibil ca Trump să dorească să sporească exporturile americane și să reducă importurile din Germania, dar, realitatea ar putea fi un obstacol: dacă SUA urmează să importe oțel, generatoare și tehnologie înaltă din Germania, aceasta se datorează faptului că americanii nu mai produc ceea le lipsește întreprinderilor lor de tehnologie înaltă. Iar, americanul de rând preferă să cumpere mașini Toyota, Honda sau Mercedes și BMW, decât automobilele care se tot strică, fabricate de industria locală.

Balanțele comerciale au nevoie de ani de zile pentru a se echilibra –și aceasta dacă reușesc să se echilibreze- dar, deocamdată cenușăreasa Merkel a reușit să obțină totuși, dacă nu festivități, când a sosit, sau dineuri ca Macron, unul la Casa Albă și altul „intim” în casa care a aparținut cândva președintelui Washington, cât de cât un discret prânz de lucru.

MERKEL-TRUMP 5

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

***

La cenicienta y el padrastro. Washington, Diana Negre

MERKEL-TRUMP 1

No habían pasado ni dos días desde la primera visita de estado de la presidencia de Donald Trump, quien festejó con dos cenas de gala, mimó, abrazó y hasta besó a su bien amado huésped, el presidente francés Macron, cuando a la Casa Blanca llegó la canciller alemana Angela Merkel.

La rueda de prensa conjunta de Merkel y Trump hacía pensar en la cenicienta, aunque en este caso, en vez de madrastra había un padrastro quien, esto sí, la trató mejor que en su visita anterior, cuando ni siquiera le quiso dar la mano.

Esta vez, Angela Merkel, primera ministra del país más rico de Europa, llegó a la capital norteamericana después de una elección reñida, de meses haciendo equilibrios para formar gobierno, y con un protagonismo ocupado por su vecino francés, a quien Trump sin duda estaba agradecido por la invitación del año pasado a las celebraciones del 14 de julio, cuando el resto de Europa le daba la espalda.

Su deseo de congraciarse con Trump no la llevó al punto de proclamar su apoyo a todas las posiciones del ocupante de la Casa Blanca….pero casi: Merkel prometió que Alemania gastará más en defensa; casi pidió perdón por el superávit comercial alemán; felicitó a su anfitrión por los éxitos de la política coreana y admitió que los acuerdos con Irán tal vez puedan revisarse y mejorarse.

Incluso cuando los periodistas alemanes hicieron alguna pregunta crítica para Trump, Merkel insistió en que Alemania es un país rico, ha superado ya las dificultades de la reunificación y puede y debe pagar más en gastos militares, pues reconoció que su país no llega al 2% del presupuesto, que los países de la OTAN han prometido destinar a defensa.

Merkel entonó la canción que deleita a Trump, de que es preciso equilibrar la balanza comercial, ahora muy favorable a Alemania y aseguró que ya se han empezado a tomar medidas en este sentido.  En cuanto a Irán, se mostró más dispuesta a seguir la línea de Trump que Macron, quien en su discurso al Congreso – un honor especial que se ha ofrecido a menos de 50 personas en la historia del país – expresó su convicción de que romper el tratado con Teherán sería un error.

Trump ha de estar satisfecho de que Berlín decida aumentar su presupuesto militar, pero, probablemente, desea una política alemana diferente con respecto a Rusia, especialmente en las exportaciones de gas y petróleo. Un punto que, probablemente, para el gran alivio de ambos mandatarios, nadie planteó durante la rueda de prensa.

MERKEL-TRUMP 4

Otra música celestial para los oídos trumpistas fueron las declaraciones de Merkel de que tal vez sea conveniente negociar acuerdos bilaterales con Estados Unidos, en vez de acuerdos con bloques de naciones, como los que ha denunciado o boicoteado el presidente norteamericano: el NAFTA en Norteamérica, la Alianza Transpacífica, o los acuerdos que nunca se firmaron con la Unión Europea.

Es posible que Trump confíe en aumentar las exportaciones americanas y reducir las importaciones desde Alemania, pero, la realidad puede ser un obstáculo: si Estados Unidos ha de importar acero, generadores y alta tecnología de Alemania es porque los norteamericanos han dejado de fabricar lo que sus empresas de alta tecnología necesitan. Y el consumidor de la calle prefiere comprar Toyotas y Hondas o Mercedes y BMW que los coches plagados por frecuentes averías fabricados por la industria automovilística local.

Las balanzas comerciales tardarán años en variar –si es que lo hacen- pero de momento la cenicienta Merkel consiguió que, a falta de celebraciones por su llegada, o las cenas en honor de Macron, una de gala en la Casa Blanca y otra “intima” en lo que fue la casa del presidente Washington, su padrastro al menos la invitara a un discreto almuerzo de trabajo.

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

DIANA

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Me gusta:

Me gusta Cargando...
← Entradas anteriores

Suscribir

  • Artículos (RSS)
  • Comentarios (RSS)

Archivos

  • diciembre 2019
  • noviembre 2019
  • octubre 2019
  • septiembre 2019
  • agosto 2019
  • julio 2019
  • junio 2019
  • mayo 2019
  • abril 2019
  • marzo 2019
  • febrero 2019
  • enero 2019
  • diciembre 2018
  • noviembre 2018
  • octubre 2018
  • septiembre 2018
  • agosto 2018
  • julio 2018
  • junio 2018
  • mayo 2018
  • abril 2018
  • marzo 2018
  • febrero 2018
  • enero 2018
  • diciembre 2017
  • noviembre 2017
  • octubre 2017
  • septiembre 2017
  • agosto 2017
  • julio 2017
  • junio 2017
  • mayo 2017
  • abril 2017
  • marzo 2017
  • febrero 2017
  • enero 2017
  • diciembre 2016
  • noviembre 2016
  • octubre 2016
  • septiembre 2016
  • agosto 2016
  • julio 2016
  • junio 2016
  • mayo 2016
  • abril 2016
  • marzo 2016
  • febrero 2016
  • enero 2016
  • diciembre 2015
  • noviembre 2015
  • octubre 2015
  • agosto 2015
  • julio 2015
  • junio 2015
  • mayo 2015
  • abril 2015
  • marzo 2015
  • febrero 2015
  • enero 2015
  • noviembre 2014
  • julio 2014
  • abril 2014

Categorías

  • ANTROPOLOGIA

Meta

  • Registrarse
  • Acceder

Crea un blog o un sitio web gratuitos con WordPress.com.

Cancelar
Privacidad & Cookies: este sitio usa cookies. Al continuar usando este sitio, estás de acuerdo con su uso. Para saber más, incluyendo como controlar las cookies, mira aquí: Política de Cookies.
A %d blogueros les gusta esto: