PĂTRUNJELUL – ESENȚA PUTERII DE VIAȚĂ ȘI A BĂRBĂȚIEI

Imagen

Pătrunjelul este o esență a vieții, un simbol al victoriei și o emblemă a virilității împlinite.

Puterea sa cea mai mare ? Dăruiește viață.

Numele pătrunjelului

În românește pătrunjel vine din latinescul petroselinum care, la rându-i, vine din greaca veche, petroselinon (πετροσέλινον, pătrunjel sălbatic/pătrunjel de stânci, format din petra/πέτρα, piatră și selinon/ σέλινον, pătrunjel).

Petroselinum a devenit în latina medievală petrosilium și apoi, în franceză persil; în italiană prezzemolo; în spaniolă perejil; în engleză parsley, iar numele-i științific este Petroselinum crispum adică „pătrunjelul creț”.

În greaca modernă i se spune maidanos/μαϊντανόςsau petroselino/ πετροσέλινο.

ImagenMaidanos are o mică istorie: în latina medievală pătrunjelului i se mai spunea și machedonensis, adică „pătrunjel macedonean” sau „pătrunjel din Macedonia”.

Machedonensis a ajuns în greaca medievală: machedonisi/ μακεδονήσι și, din greaca medievală, în arabă: magdanus. Din arabă a intrat în turcă: maydanoz și din turcă s-a întors în neogreacă ca… maidanos.

Imagen

Puterile pătrunjelului

Și pătrunjelul este unul din membrii clanului mediteranean al Țelinei, clanul Țelinidelor și al Țelinizilor (pe latinește, al Apiaceelor) alături de țelină, morcov, mărar, leuștean, coriandru, chimen și chimion.

Vechii greci îl considerau o iarbă a vârtutei și a bărbăției prin excelență.

Din odele lui Pindar știm că cununi împletite din pătrunjel verde încununau capetele atleților învingători la Jocurile Olimpice, Istmice și Nemeene.

E limpede: patronul Jocurilor Olimpice era Zeus, care avea un celebru altar în Olimpia, cel al Jocurilor Istmice (se numesc așa de la istmul Corintului) era Poseidon, care avea un altar în Corint, și patronul Jocurilor Nemeene era Hercule, ucigătorul leului din Nemeea.

Toți trei: Zeus, Poseidon și Hercule erau eikon-uri/simboluri ale bărbăției desăvârșite.

ImagenAmmon Zeus, Templul lui Ammon Zeus, sec. IV î. Hr., Kallithea, Halkidiki, Grecia

Imagen

Poseidon, Muzeul Arheologic din Atena, 460 î. Hr.

ImagenCopie romană, semnată Glykon din Atena, după statuia de bronz a lui Hercule realizată de Lysippos, 330 Î. Hr. Muzeul Arheologic Național din Napoli, Italia

La rându-i, istoricul grec Plutarh (înViața lui Timoleon, cap. 26) spune ceva important despre puterile pătrunjelului:

„…noi aveam obiceiul să împodobim, după cuviință, mormintele cu pătrunjel (τὰμνήματατῶννεκρῶνεἰώθαμενπιεικςστεφανοῦνσελίνοις·) și spunem de obicei despre cineva grav bolnav că are nevoie de pătrunjel” (τὸνἐπισφαλῶςνοσοῦνταδεῖσθαιτοῦσελίνου).

De ce de pătrunjel ?

Taumaturgii greci spuneau că pătrunjelul luat cu vin dă vârtute trupului, îl vindecă de toate bolile și îl face de neînvins, ba chiar că „te scoală din morți”.

Poate de aici, obiceiul grecilor vechi de a pune pe mormânt frunze verzi de pătrunjel: simbolizau viața veșnică/forța vitală din care se puteau împărtăși sufletele/umbrele morților din Hades.

Legătura dintre JO și cununile de pătrunjel de pe morminte ? Se știe că Jocurile Olimpice/ Atletice s-au născut din jocurile funerare ținute în onoarea eroilor locali.

Pe de altă parte, studiile herboriștilor din vremurile noastre au arătat că pătrunjelul este, cu adevărat, o „iarbă a tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte”.

Nu întâmplător în jurul peșterii nimfei Calipso, spune Homer, creșteau toporași și … pătrunjel (Odiseea, V,72).

Și, nu întâmplător, tot Homer spune în Iliada (II,776) că telegarii Mirmidonilor lui Ahile pășteau, în tabăra de lângă Troia, trifoi și … pătrunjel.

Ce să mai spunem de faptul că gladiatorii romani mâncau pătrunjel înainte de a intra în arenă.

Imagen

Pătrunjelul în Rețetarul Bucătarilor

Românii îi mai zic pătrunjelului și mirodea, părându-li-se a fi mirodenia mirodeniilor. Și, e adevărat, o mâncare fără pătrunjel … nu are suflet.

La fel gândesc și francezii, care mănâncă foarte mult sos de pătrunjel, căruia îi spun „persillade” (pătrunjeladă): se pisează pătrunjelul cu usturoi și puțină sare (cât pătrunjel, atâta usturoi), și se scaldă în ulei de măsline.

O persiadă mai bogată este sosul pesto cu pătrunjel (în loc de busuioc). Se face în felul următor:

în mojarul de piatră, zdrobiți și frecați, cu un pisălog de lemn, 4 căței de usturoi cu puțină sare grunjoasă, până devin o pastă cremoasă. Dați drumul în acest „lapte de usturoi” unei mâini de semințe de pin sau mieji de nucă și pisați-le/pisați-i până se prefac într-o cremă untoasă, moment în care adăugați treptat frunzele proaspete a două legături de pătrunjel (o legătură de pătrunjel la 2 căței de usturoi).

Atunci când crema devine de un verde strălucitor, adăugați 6 linguri de brânză rasă veche de capră și 2 linguri de brânză veche și tare de oaieși continuați să pisați.

Abia la sfârșit turnați o jumătate de ceașcă de ulei de măsline extravirgin, puțin câte puțin, aproape picătură cu pictură.

Atât persillade, cât și pesto-ul de pătrunjel fac atotdesfătători și atotdesfătătoare cartofii, vinetele, conopida, varza și ciupercile aburinde, oricum le-ați pregăti, pastele, orice salată și orice pilaf sau piure de cereale, dar, mai ales, pilaful sau piureul de arpacaș cu legume, în care s-a presărat puțină mentă proaspătă.

De fapt, pătrunjelul îndumnezeiește orice atinge.

 ImagenPersillade

ImagenPesto cu pătrunjel

Delicatese de primăvară cu pătrunjel:

– salata de pătrunjel, frunze și rădăcină, cu spanac, lăptucă, ridichi, untișor și leurdă sau, în loc de leurdă, cu usturoi și ceapă verde

– salata din pătrunjel, frunze și rădăcină, cu leurdă și puțin untișor

– salata-detox de pătrunjel, frunze și rădăcină, cu lămâie

– brânza și untul frecate cu pătrunjel, frunze și rădăcină, usturoi verde și puțină sare, întinse pe pâine dimineața… pot fi un mic dejun … herculean !

Sfatul Bucătarilor

Frunzele proaspete de pătrunjel se păstrează în frigider câteva zile, iar rădăcina poate sta și două-trei luni.

E păcat să congelați pătrunjelul, îi înghețați… sufletul.

Imagen

Sfatul herboriștilor

Pătrunjelul este unul din marii noștri aliați: curăță corpul și mintea, le întinerește, le liniștește, le dăruiește putere și viață și le face rodnice și fericite.

Ca unul ce exprimă și dăruiește bărbăție/virilitate, pătrunjelul le întărește și le… îmbărbătează. Întărește, mai ales, dinții și oasele (grație fluorului).

Se poartă ca un ocrotitor și un războinic: luptă aprig cu reumatismele, cu tumorile și cu hipertensiunea și, mai ales, nu le lasă să se apropie.

Lucrează ca un vindecător asupra ficatului și splinei, asupra rinichilor, plămânilor și colonului; reglează circulația sângelui.

           ImagenCercetătorii au descoperit că pătrunjelul are de patru ori mai multă vitamină C decât portocala și varza , mai mult fier decât spanacul și că o legătură de pătrunjel are mai multe proteine decât au două ouă la un loc.

Tămăduitorii recomandă în special sucul proaspăt și salata de pătrunjel proaspăt (rădăcină și frunze).

O salată de frunze (cel mult o legătură, mâncată în fiecare zi timp de 10-14 zile) cu ulei de măsline și zeamă de lămâie (eventual usturoi verde sau căței) întărește sistemul imunitar.

O altă salată din pătrunjel, frunze și rădăcină, (minimum 50 gr, care poate fi însoțit de morcov, țelină și varză rase, mărar, frunze de țelină, ulei și lămâie) ține departe osteoporoza (stimulând producția de estrogeni), hipertensiunea și palpitațiile/tahicardia (este foarte diuretic, lucrează asupra sistemului nervos central și are mult potasiu), dar și artrita reumatoidă (o cură ținută timp de o lună).

Imagen

Cât despre sucul proaspăt din rădăcini de pătrunjel și morcov (pătrunjelul, între 30 de ml și 100 de ml, iar morcovul, 300 ml, rădăcini care nu se curăță de coajă, ci se spală foarte bine, acesta dilată blând căile urinare, „spală” rinichii și vezica și împinge afară calculii, și, mai ales, face să dispară infecțiile urinare și edemele.

Sucul de pătrunjel și morcov (50 ml pătrunjel și 400 ml morcov), băut zilnic timp de 2 săptămâni sau o lună, lucrează ca un antihistaminic natural și ține sub control alergiile de primăvară.

Tot sucul de pătrunjel are puterea de a alunga tusea (între 50-100 ml/zi) și de a reporni ciclul menstrual (până la 100 ml/zi, timp de 28 de zile)…

… iar sucul de pătrunjel, morcov și sfeclă roșie învinge anemia.

Nu în cele din urmă, sucul de pătrunjel (50 ml/zi timp de o lună sau două) oprește îmbătrânirea țesuturilor, sclerozarea vaselor de sânge și retrezește hormonii.

Puțin știu că sucul de pătrunjel, mai ales de rădăcină, are puterea de a scădea uimitor de mult și de repede tensiunea arterială.

De aceea herboriștii recomandă sucul de pătrunjel, morcovi și sfeclă roșie oricui are probleme serioase cu presiunea sângelui, în situații urgente dar și, bineînțeles, în chip de remediu permanent.

De ce ? Pentru că lucrează ca un hipotensor foarte puternic și absolut benign.

Atenție: doamnele însărcinate nu pot mânca pătrunjel crud, ci doar fiert (30 gr/zi), și sunt oprite de la sucul proaspăt.

Lecția pătrunjelului: îi permite spiritului să simtă bucuria celei mai mari simplități, să se curețe de rămășițele resentimentelor și să se pregătească pentru întâlnirea cu vocile interioare și ademenirile vanității, precum s-a pregătit Ulise pentru întâlnirea cu sirenele.

Imagen

Monedă de argint din Selinunt, colonie grecească în Sicilia, unde pătrunjelul era emblema orașului înconjurat de câmpuri de pătrunjel (480-466 î. Hr.)

Imagen

Monedă de argint din Selinunt (515-470î. Hr.)

Anuncios

Responder

Introduce tus datos o haz clic en un icono para iniciar sesión:

Logo de WordPress.com

Estás comentando usando tu cuenta de WordPress.com. Cerrar sesión / Cambiar )

Imagen de Twitter

Estás comentando usando tu cuenta de Twitter. Cerrar sesión / Cambiar )

Foto de Facebook

Estás comentando usando tu cuenta de Facebook. Cerrar sesión / Cambiar )

Google+ photo

Estás comentando usando tu cuenta de Google+. Cerrar sesión / Cambiar )

Conectando a %s