MOŞ CRĂCIUN… SANTA CLAUS („SFÂNTUȚ CULIȚĂ”)? NICIDECUM !

Moș Crăciun  NU este Santa Claus ! Nicidecum !

Moș Crăciun s-a născut în Europa, iar Santa Claus în America.

Moș Crăciun, are zeci de mii de ani, Santa Claus doar vreo 205.

Moș Crăciun este Tatăl Belșugului, Santa Claus, doar versiunea americană a Sfântului Nicolae.

Santa Claus s-a născut sub pana unor caricaturiști. Ei l-au desenat pe Sf. Nicolae în chip de elf de Crăciun. Să mai fie el, oare, doar un cartoon ?

Iată-i:

ZEUL NEOLITIC MENHIR ELVETIAMoș Crăciun așa cum îl vedeau strămoșii noștri acum câteva mii de ani

SF. NICOLAE 1Sf.Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Liciei, icoană din sec. al XVII-lea din Messina, Muzeul Bizantin, Atena, Grecia

NAST A VISIT 1Santa Claus în viziunea lui Th. Nast

Între Moș Crăciun și Santa Claus există o singură legătură: darurile… de Crăciun și asta doar pentru că Santa Claus s-a născut din… Sfântul Nicolae, un sfânt … al darurilor și un binefăcător prin excelență.

Să vedem de unde începe povestea lui Moș Crăciun și de unde cea a lui Santa.

I. MOŞ CRĂCIUN – TATĂL BELŞUGULUI

Înainte de naşterea Domnului Iisus Hristos, exista, în vechea Dacie, ca, dealtfel în întreaga Europă, o sărbătoare a solstiţiului de iarnă, a Anului Nou…

… și, în centru ei… un Moş. Un Tată al belşugului.

Nu știm cum îi spuneau strămoșii noștri. Noi îl știm doar ca Moș Crăciun.

Ce înseamnă Crăciun ?

Sigur e un cuvânt românesc legat de noaptea trecerii în noul an.

Unii filologi cred că misteriosul crăciun vine din latinescul creationem (acuzativul lui creatio), naştere, şi că este personificarea/antropomorfizarea sărbătorii Naşterii lui Iisus Cristos, din 25 decembrie.

Alţii sunt de părere că vine de la numele buşteanului pe care orice familie, în întreaga Europă, îl ardea în vatră, în noaptea de Crăciun…noaptea de veghe dintre ani.

Poate, însă, fi un cuvânt dacic pe care… ce interesant !… toţi vecinii noştri, slavi şi maghiari, l-au împrumutat de la români.

Moş Crăciun ar putea însemna: Moş Buştean sau Moş Naştere (fie de la Naşterea pruncului Iisus, fie de la naşterea anului) …

…dar, și mai probabil: Moş Belşug, Moş Rodnicie sau Moş Bogăţie

… asta dacă ne gândim că el binecuvânta fiecare casă și că avea grijă să fie, mereu, plină şi îmbelşugată.

Istoria Tatălui Belșugului coboară, de fapt, până la cele mai vechi credințe ale oamenilor, acelea despre un Părinte atotdăruitor: Soarele… cel mai vechi zeu din lume… atotvăzător, atotștiutor și, mai ales, atotdăruitor…

… soarele… al cărui simbol îl vedem și azi pe porțile maramureșene:

POARTA 1

POARTA 2

Zeul Soare, cu timpul, a ajuns în case: era focul sfânt din vatră – focul ca „întrupare” a Soarelui.

Cum trebuie că arăta, pentru strămoșii noștri europeni, Bătrânul Soare, la solstițiul de iarnă ? Probabil așa:

ZEUL NEOLITIC MENHIR ELVETIAMenhir neolitic (mileniul al V-lea) de3 metri și 30 cm, descoperit într-un vast ansamblu megalitic, în anul 1996, în Treytel-A Sugiez, platoul Bevaix, lângă Neuchâtel, Elveția.

Arăta ca un strămoș !

E limpede de ce, după creștinare, pentru strămoșii noștri Zeul Soare n-a mai fost Părintele omenirii, ci doar strămoşul sfânt, cel mai vechi părinte al neamului, strămutat de mult în lumea cea veşnică, dar care avea datoria de a veghea asupra fiecărui sat şi asupra fiecărei familii.

Pentru strămoșii noștri creștini el a devenit, de fapt, cel mai vechi Sfânt, un Sfânt…căruia Dumnezeu, Părintele Lumii, îi dăduse puterea de a închide anul cel vechi şi de a deschide anul cel nou.

E uşor să înțelegem de ce-l așteptau, toată familia, adunată lângă vatră – altarul casei – cu bucurie pe… Moșul Belșug.

De fapt, ei aşteptau cu masa-ntinsă… un sfânt, cel mai vechi dintre toți, trimis de Dumnezeu să le binecuvânteze bucatele, ca să aibă spor şi belşug în toate, rodnicie şi bunăstare…

Cum îl așteptau ?

În jurul mesei, luminată de lumânări sau opaiţe, pe care „râdeau” blide pline cu nuci, mere şi pere, pâine, colaci, plăcinte, abia scoase din cuptor, alături de alte mâncăruri îmbietoare. Toate în cinstea lui !

Un vechi colind românesc de moşi sună cam aşa : Voi moşi strămoşi, să-mi fiţi tot voioşi, să-mi daţi spor în casă, mult pe masă, cu mult ajutor în câmpul cu flori !

Dar Moșul Belșug n-a mai venit singur, ci alături de Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos… Oaspetele cel ales și ocrotitorul lor.

Domnul Iisus nu l-a alungat pe Moş Crăciun/Moș Belșug.

Ștrămoșii noștri credeau doar că Moşul cel înţelept I-a ţinut locul până la întruparea Sa pe pământ…

… și că este primul Sfânt al lui Dumnezeu pe pământ.

De fapt, Moș Crăciun este un Mag...

… Magul care vine, de fiecare dată, la naşterea Domnului, cu daruri.

Dar Santa Claus ? El s-a născut acum 205 ani din imaginația unui scriitor olandez-american, Washington Irving.

În românește, Santa Claus s-ar traduce ca Sfântuț Culiță.

Să vedem cum a ajuns Sfântul NicolaeSfântuț Culiță.

 II. SANTA CLAUS – „SFÂNTUŢ CULIŢĂ”

 Începuturile

În anul 1625, directorii Companiei olandeze a Indiilor de Vest au decis să construiască, la sud de insula Manhattan, o aşezare fortificată, unde să-şi stabilească birourile comerciale.

Aşa s-a născut Noul Amsterdam/Nieuw Amsterdam, o colonie olandeză condusă de Peter Minnewit, care, în 1626, a reuşit cea mai bună operaţiune imobiliară a tuturor timpurilor : a cumpărat, de la indieni, insula Manhattan, în schimbul a 60 de florini, plătiți în mărfuri.

În Noul Amsterdam, colonii olandezi l-au adus cu ei pe Sfântul Nicolae, Sinterklaas, în olandeză, care, însă, nu i-a împiedicat pe englezi să cucerească, în 1664, oraşul, ce avea să se numească, de atunci, New-York, în onoarea ducelui de York..

John Pintard, un înflăcărat patriot american şi descendent al unui hughenot din la Rochelle, a înfiinţat The New York Historical Society , avându-l ca patron pe… Sfântul Nicolae.

SF. NICOLAE AFIS„Afișul” The New York Historical Society comandat de John Pintard în 1810 lui Alexander Anderson

De aici începe povestea transformării Sfântului Nicolae în Santa Claus, sub pana… vărului lui Pintard, Washington Irving.

Părinţii lui Santa Claus sau, pe românește … Sfântuţ Culiţă

1.Washington Irving

Santa Claus s-a născut, în New York, exact acum 205 ani, în 1809, adică, atunci când a apărut cartea scriitorului american Washington Irving, Knickerbocker’s History of New YorkIstoria New York-ului, povestită de Knickerbocker (unde personajul Diedrich Knickerbocker era un olandez bătrân şi excentric).

Cartea a avut două ediţii. În prima, cea din 1809, se povesteşte cum echipajul unui vapor olandez, Goede Vrouw, la cărui proră se afla o statuie a Sfântului Nicolae, se instalează la gurile Hudson-ului şi fondează Communipaw, viitorul New Amsterdam…

…oraș pe care Irving îl pune sub protecţia Sfântului Nicolae, patronul marinarilor şi al imigranţilor.

Diedrich Knickerbocker

 Prima ilustrație din A History of New-York New York : Diedrich Knickerbocker în viziunea lui Felix O.C. Darley; G.P. Putnam, 1849.

În ediţia din 1812, Irving adaugă … visul căpitanului Oloffe Van Kortlandt (al cărui nume înseamnă : cel fără pământ) în care Sfântul Nicolae zboară pe deasupra copacilor, într-un car fermecat, din care împarte jucării copiilor.

În vis, din pipa lui Sinterklaas ieşea un nor gros de fum… care învăluia întreaga regiune şi lua diferite forme: de palate, de turnuri şi de săgeţi, ca să dispară apoi, ca şi Sfântul… care se face nevăzut, cu car cu tot, în înaltul cerului.

Irving mai spune că, în timpurile binecuvântate, Sfântul Nicolae se arăta mai des, în ajunul sărbătorilor, strunindu-şi calul pe deasupra copacilor şi acoperişurilor, ca să dea drumul darurilor pe hornurile caselor protejaţilor săi, dar, că, acum, nu mai vine, decât o dată pe an şi numai ca să aducă daruri copiilor.

Sfântul Nicolae, în olandeză „Sinterklaas” sau „Sinter Klaas“, arată, în cartea lui Irving, ca un olandez tipic şi puţin năstruşnic: înalt, voinic, cu un aer generos şi jovial, cu pălărie cu boruri largi, pantaloni mulaţi şi… fumând pipă !

Scriitorul dorea să râdă, în felul acesta, de evlavia profundă, dar, uneori, prea copilărească, pe care, i-o arătau lui Sinter Klaas al lor, imigranţii olandezi.

Sau, poate, de sfântul însuși ?

Faptul că Washington Irving şi-a numit personajul „ocrotitorul New York-ului” i-a crescut acestuia faima, în chip miraculos, printre locuitorii englezi, care l-au adoptat şi au început să-l sărbătorească, în fiecare an, pe 6 decembrie, ziua adormirii Sfântului Nicolae.

Ei, locuitorii englezi ai New York-ului, i-au schimbat numele din „Sinterklaas” în „Santa Claus“.

Metamorfoza Sfântului Nicolae în Sfântuț Culiță începuse !

IRVING 1IRVING 2     Washington Irving

IRVING 3Portretul lui W. Irving de John Wesley Jarvis, 1809

2.Clement Clarke Moore

Povestea lui Irving i-a cucerit pe cei de pe coasta estică a Ameriicii de Nord şi a inspirat un pastor, cu multă imaginaţie, şi mulţi copii, pe Clement Clarke Moore.

CLEMENT  MOOREClement Clark Moore

Moore le-a scris un poem, Account of a Visit From St. Nicholas, azi cunoscut ca The Night Before Christmas (În ajunul Crăciunului), pe care cineva din familie l-a trimis, fără ştirea lui şi fără a-i dezvălui numele, revistei Sentinel, care l-a publicat, în 23 decembrie 1823.

Succesul a fost enorm. Ziarele americane l-au tipărit, ani de-a rândul, s-a tradus în mai multe limbi şi a circulat în toată lumea, iar ilustraţiile tuturor acestor ediţii arată limpede evoluţia lui Santa, mai ales a staturii şi a… burticii lui.

Moore, cum era de aşteptat, pastor fiind şi profesor de teologie, n-a recunoscut că el este autorul, până în 1862, când, deja, era octogenar.

Îl preschimbase pe Sfântul Nicolae într-un spiriduş simpatic („jolly old elf”), bucălat şi rotofei, ce râdea tot timpul şi zbura, pe deasupra New York-ului, într-o săniuţă cu zurgălăi, trasă de opt reni micuţi, cu un sac plin de jucării.

Renii aveau chiar şi câte un nume : Zvăpăiatul (Dasher), Dansatorul (Dancer), Sprintenul (Prancer), Şiretul (Vixen), Cometă (Comet), Cupidon (Cupid), Tunetul (Donder) şi Fulgerul (Blitzen).

Tot el a schimbat pantofiorii în care Sfântul îşi lăsa, după tradiţie, darurule, în ciorăpei largi şi încăpători.

Mai mult decât atât,în Account of a Visit From St. Nicholas, Sfântul Nicolae nu mai făcea turul hornurilor New York-ului, pe 5, ci pe 24 decembrie, ceea ce a făcut ca, pe nesimţite, sărbătoarea copiilor, legată de minunile Sfântului, ţinută, până atunci, pe 6 decembrie, să se unească şi, mai rău, să se confunde cu sărbătoarea Naşterii pruncului Iisus, din 25 decembrie.

MANUSCRIS MOOREManuscrisul poemului A visit from St. Nicholas, colecția Brian Sutton-Smith Library, 1895

Iată cum arăta ediția din 1848:

 A VISIT 2

Deja pe desen scrie SANTA CLAUS ȘI NU ST. NICHOLAS VIST !

 A VISIT FROM ST. NICHOLAS    by Clement C. Moore, LL.D.

With Original Cuts,

DESIGNED AND ENGRAVED by [Theodore C.] Boyd,

New York:  Henery Onderdonck,   10 John-street.   [1848].

Entered according to Act of Congress, in the year 1847, by Wm. H. Onderdonk, in the Clerk’s Office of the District Court for the Southern District of New. York.

 TWASTWAS the night before Christmas,

when all through the house.

Not a creature was stirring, not even a mouse;
The stockings were hung by the chimney with care,
In hopes that St. Nicholas soon would be there;
The children were nestled all snug in their beds,
While visions of sugar-plums danced in their heads;
And Mamma in her ’kerchief, and I in my cap,
Had just settled our brains for a long winter’s nap;

A VISIT 3When out on the lawn there arose such a clatter,
I sprang from the bed to see what was the matter.
Away to the window I flew like a flash,
Tore open the shutters and threw up the sash.
The moon on the breast of the new-fallen snow,
Gave the lustre of mid-day to objects below,
When, what to my wondering eyes should appear,
But a miniature sleigh, and eight tiny rein-deer,
With a little old driver, so lively and quick,
I knew in a moment it must be St. Nick
.
More rapid than eagles his coursers they came,
And he whistled, and shouted, and called them by name;

A VISIT 4“Now, Dasher! now, Dancer! now, Prancer and Vixen!
On, Comet! on, Cupid! on, Donder and Blitzen!
To the top of the porch! to the top of the wall!
Now dash away! dash away! dash away all!”
As dry leaves that before the wild hurricane fly,
When they meet with an obstacle, mount to the sky;
So up to the house-top the coursers they flew,
With the sleigh full of Toys, and St. Nicholas too.
And then in a twinkling, I heard on the roof,
The prancing and pawing of each little hoof—

A VISIT 5As I drew in my head, and was turning around,
Down the chimney St. Nicholas came with a bound
He was dressed all in fur, from his head to his foot,
And his clothes were all tarnished with ashes and soot;
A bundle of Toys he had flung on his back,
And he looked like a pedlar just opening his pack.
His eyes—how they twinkled! his dimples, how merry!
His cheeks were like roses, his nose like a cherry!
His droll little mouth was drawn up like a bow,
And the beard of his chin was as white as the snow;

A VISIT 6The stump of a pipe he held tight in his teeth,
And the smoke it encircled his head like a wreath
;
He had a broad face and a little round belly,
That shook when he laughed, like a bowlful of jelly.
He was chubby and plump, a right jolly old elf
,
And I laughed when I saw him, in spite of myself,
A wink of his eye and a twist of his head,
Soon gave me to know I had nothing to dread;
He spoke not a word, but went straight to his work,
And fill’d all the stockings; then turned with a jerk,

And laying his finger aside of his nose,
And giving a nod, up the chimney he rose;
He sprang to his sleigh, to his team gave a whistle,
And away they all flew like the down of a thistle.
But I heard him exclaim, ere he drove out of sight,

“HAPPY CHRISTMAS TO ALL, AND TO ALL A GOOD NIGHT”

A VISIT 7Era în noaptea de Ajun, în casă, liniște și pace.
Nimic nu mai mișca de-acum, nici măcar un șoarece.
Ciorăpeii atârnau de cămin, cu grijă puși
Și cu speranța că Sfântul Nicolae avea să vină acuși.
Copiii, în pătucuri dormeau, cuibăriți la căldură, și visau,
Numai prune dulci prin căpșorul lor dansau.

Mama cu băsmăluța-i și eu pe cap cu boneta de noapte
Ne pregătisem de-un somn lung, cât o noapte de iarnă, s-avem parte.
Când, jos pe pajiște, din senin s-a auzit
Ceva ce semăna cu un zăngănit.
Din pat iute-am țâșnit să văd ce-i. De îndată
La fereastră-am zburat, ca o săgeată.
Am tras de obloane și am zgâlțâit cerceveaua.
Luna era culcată pe sân de proaspătă nea
Și lucrurilor de jos un luciu ca de amiază dădea.
Când, în fața ochilor ce se minunau
O săniuță și opt reni mititei apăreau.
De hățuri îi ducea un omuleț, atât de vioi și atât de îndemânatic
încât pe dată am știut că era chiar Sfântul Nick.

Mai iute ca niște vulturi renii lui veneau
Și el îi fluiera, îi striga și pe nume-i chema:
„Hai, Zvăpăiatule, hai Dansatorule, hai Sprintenel și tu, Șiretule, odat’cu el !
Dii, Cometă, Dii Cupidon, Dii Tunete și tu Fulgere, la fel !
Hai sus, peste poartă ! Hai sus, peste zid !
Hai, hopa sus, hopa sus. Hopa sus cu toții sărind !”

Și ca frunzele uscate ce le vezi că zboară înainte de uraganul sălbatic
Când se lovesc de ceva și mai sus, la cer, urcă năvalnic,
Tot așa peste casă și renii zburară
Cu sania plină de jucării și cu Sân Nicoară.
Într-o clipită, pe-acoperiș cum sar și tropăie bătând din copite, i-am auzit

Și așa cum îmi închipuisem, Sfântul Nicolae s-a răsucit
și jos, pe horn, dintr-un salt a venit.
Era tot îmbrăcat în blănuri, din cap până-n picioare
Și hainele-i erau pline de cenușă și de negreală.
Un sac cu jucării ducea-n spate
Și arăta ca un negustor voiajor ce desaga-și deschide, cu de toate.
Ochii lui, cum sclipeau ! Și ce gropițe voioase avea !
Obrajii-i erau rumeni și nasu-i o cireașă părea !
Gura-i micuță și hazlie cu un arc semăna,
Și barba-i, pe bărbie, era albă ca de nea.
Pipa între dinți strâns o ținea
și fumu-i în jurul capului ca o cunună stătea.
Avea o față mare și o burtică rotundă, ce se tot zguduia
când râdea, ca un bol cu peltea.
Era rotofei, bucălat și durduliu,
un adevărat elf bătrân, voios și hazliu.
Am râs fără să vreau când l-am văzut.
Mi-a făcut cu ochiul și a dat din cap, tăcut.
Și îndat-am înțeles că n-aveam de ce să mă tem de el.
N-a vorbit, nici un cuvânt n-a scos, ci și-a văzut de treaba-i, cum obișnuiește el.
A umplut ciorăpeii și-n grabă s-a răsucit.
Și-a pus un deget pe nas, a-dat o dată din cap și pe horn s-a ridicat, grăbit.
A sărit în sanie și și-a fluierat renii, senin
Și au zburat ca puful de ciulin.
A luat hățurile și nu l-am mai văzut, dar l-am auzit strigând sub lună:

CRĂCIUN FERICIT TUTUROR ȘI TUTUROR NOAPTE BUNĂ !

De observat: fumul pipei, era, de fapt… aura Sfântului !

Iată cum sună într-o traducere franceză:

La Nuit avant Noël

’C’était la nuit de Noël, un peu avant minuit,
A l’heure où tout est calme, même les souris.

On avait pendu nos bas devant la cheminée,
Pour que le Père Noël (St. Nicholas
în original) les trouve dès son arrivée.

Blottis bien au chaud dans leurs petits lits,
Les enfants sages s’étaient déjà endormis.

Maman et moi, dans nos chemises de nuit,
Venions à peine de souffler la bougie,

Quand au dehors, un bruit de clochettes,
Me fit sortir d’un coup de sous ma couette.
Filant comme une flèche vers la fenêtre,
Je scrutais tout là haut le ciel étoilé.

Au dessus de la neige, la lune étincelante,
Illuminait la nuit comme si c’était le jour.
Je n’en crus pas mes yeux quand apparut au loin,
Un traîneau et huit rennes pas plus gros que le poing,

Dirigés par un petit personnage enjoué :
C’était le Père Noël (St. Nick în original) je le savais.

Ses coursiers volaient comme s’ils avaient des ailes.
Et lui chantait, afin de les encourager :

„Allez Tornade ! Allez Danseur ! Allez , Furie et Fringuant !
En avant Comète et Cupidon ! Allez Eclair et Tonnerre !

Tout droit vers ce porche, tout droit vers ce mur !
Au galop au galop mes amis ! au triple galop ! “

Pareils aux feuilles mortes, emportées par le vent,
Qui montent vers le ciel pour franchir les obstacles ,

Les coursiers s’envolèrent, jusqu’au dessus de ma tête,
Avec le traîneau, les jouets et même le Père Noël (St. Nicholas).

Peu après j’entendis résonner sur le toit
Le piétinement fougueux de leurs petits sabots.

Une fois la fenêtre refermée, je me retournais,
Juste quand le Père Noël (St. Nicholas) sortait de la cheminée.

Son habit de fourrure, ses bottes et son bonnet,
Etaient un peu salis par la cendre et la suie.

Jeté sur son épaule, un sac plein de jouets,
Lui donnait l’air d’un bien curieux marchand.

Il avait des joues roses, des fossettes charmantes,
Un nez comme une cerise et des yeux pétillants,

Une petite bouche qui souriait tout le temps,
Et une très grande barbe d’un blanc vraiment immaculé.

De sa pipe allumée coincée entre ses dents,
Montaient en tourbillons des volutes de fumée.

Il avait le visage épanoui, et son ventre tout rond
Sautait quand il riait, comme un petit ballon.

Il était si dodu, si joufflu, cet espiègle lutin,
Que je me mis malgré moi à rire derrière ma main.

Mais d’un clin d’oeil et d’un signe de la tête,
Il me fit comprendre que je ne risquais rien.

Puis sans dire un mot, car il était pressé,
Se hâta de remplir les bas, jusqu’au dernier,

Et me salua d’un doigt posé sur l’aile du nez,
Avant de disparaître dans la cheminée.

Je l’entendis ensuite siffler son bel équipage.
Ensemble ils s’envolèrent comme une plume au vent.
Avant de disparaître le Père Noël cria :
„Joyeux Noël à tous et à tous une bonne nuit “

 Iată și alte ilustrații ale poemului, realizate de un alt artist, F.O.C. Darley, în anul 1862:

A VISIT 8A VISIT 9A VISIT 10A VISIT 11

Dar, cel mai cunoscut illustrator al poemului lui Moore rămâne, însă, Thomas Nast. Iată cum a ilustrat Account of a Visit From St. Nicholas, pentru ediția din 1869:

A VISIT 12A VISIT 13A VISIT 14A VISIT 15A VISIT 16A VISIT 17A VISIT 18A VISIT 19
Da, celebrul Thomas Nast !

T. NAST 1Thomas Nast

T. NAST 2Portretul lui Thomas Nast din Harpers Weekly, 1867

3.Thomas Nast

Venise vremea ca Santa Claus să capete şi un chip. Era în luna decembrie a anului 1862.

Caricaturistul şi ilustratorul Thomas Nast, născut la New York, într-o familie de imigranţi germani, a publicat în revista newyorkeză Harper’s Illustrated Weekly, primul desen cu Santa, un desen devenit istoric, făcut la rugămintea lui Abraham Lincoln, în timpul Războiului Civil: Santa încurajând soldaţii unionişti:

SANTA NAST 1 Santa Claus in Camp pe coperta Harper’s Weekly din 3 ianuarie 1863

SANTA NAST 2Detaliu

Timp de 30 de ani, Nast l-a înfăţişat pe Santa Claus în sute de desene.

Iată-l pe primul din seria care avea să facă istorie: Santa, un omuleţ surprins în momentul în care se strecura pe coşul unei case.  Poate îl influenţase J.W. Parkinson, un comerciant din Philadelphia, care a avut extrem de profitabila idee de a angaja, în 1841, un bărbat care să se caţere pe hornul magazinului cu un sac în spinare, deghizat în Santa Claus.

SANTA NAST 3Desenul lui Nast însoțește poemul lui Moore A Visit From St. Nicholas în volumul de cântece, colinde și poezii de Crăciun Christmas Poems and Pictures întocmit de J. G. Gregory și publicat la New York în 1864

Cât de diferită este viziunea lui Nast ce cea dionisiacă, a Tătălui Belșugului/ Old Father Christmas din desenul de mai jos cu care se deschide Christmas Poems and Pictures :

SANTA DIONISOS

Și, cât de diferită de viziunea medievală, anglo-saxonă:

 OLD FATHER CHR.

Să mai spunem că, în 1885, Nast îi stabileşte şi o reşedinţă lui Santa : Polul Nord. În desenul din acel an, doi copii urmăresc, pe o hartă a lumii, drumul făcut de Santa, de la Pol, până în SUA.

SANTA NAST 4

Un an mai târziu, în desenul apărut în numărul din 25 decembrie al revistei care l-a consacrat, Harper’s Weekly, cu titlul Santa Claus and His Works (Ce lucrează Santa Claus), ni-l arată, în atelieru-i de jucării:

SANTA NAST 5

Alte chipuri nastiene ale lui Santa Claus:

SANTA NAST 6 The coming of Santa Claus pe coperta Harper’s Weekly din 3 ianuarie 1872

SANTA NAST 7

Christmas Eve – Santa Claus Waiting for the Children to Get to Sleep, pe coperta Harper’s Weekly 3 ianuarie 1874

 SANTA NAST 8 Detaliu

SANTA NAST 9Merry Old Santa Claus, cel mai celebru desen al lui Nast, apărut pe coperta revistei Harper’s Weekly din 1 ianuarie 1881

SANTA NAST 10Caught, 1892

 SANTA NAST 11Santa Claus΄Mail, 1871

SANTA MAILdetaliu

 Și, câteva reproduceri după desenele lui Th. Nast:

SANTA HELLOHello, Little One, 1884

SANTA NAST 12detaliu

SANTA NAST 13For He’s a Jolly Good Fellow, So Say We All Of Us

SANTA NAST 14Merry Christmas to all, and to all a good night, Harper’s Bazar, 4 ianuarie, 1879

SANTA NAST 15Seeking Santa Claus

SANTA NAST 16The Shrine of St. Nicholas – We are all good children

 SANTA NAST 17

A Christmas Box

 SANTA NAST 18

 Merry Christmas

 SANTA NAST 19

 Peace and Goodwill Ringing in the Air

 SANTA NAST 20

Santa Claus’s Rebuke – Santa –Elf, cum îl descrisese Moore

SANTA NAST 21Merry Christmas – un desen care l-a inspirat pe Louis Prang

 LOUIS PRANG 1

Louis Prang

 4.Louis Prang

Louis Prang a fost un celebru litograf german care a introdus în America, în anul 1850, când şi-a înfiinţat un atelier la Boston, obiceiul britanic al felicitărilor de Crăciun.

El a inventat, se spune, felicitarea în culori, în anul 1875, atunci când Santa apare pe o care poştală, preluând, la telefon, comenzile copiilor din toată lumea.

Felicitările lui Prang cu Santa Claus au devenit atât de populare, încât Coca-Cola „l-a împrumutat”, fără a sta mult pe gânduri.

SANTA PRANG 2Santa lui Louis Prang, 1885

 SANTA PRANG 3

Santa lui Louis Prang

 5.Coca-Cola

În anul 1930, Coca-Cola s-a folosit, în campania comercială de Crăciun, de o imagine a lui Santa, ascultând dorinţele copiilor, într-un centru comercial.

Campania a avut succes, şi totuşi, directorii întreprinderii i-au cerut unui pictor de origine suedeză din Chicago, Haddon Sundblom, să-l recreeze pe Santa lui Nast.

Primul model al lui Sundblom a fost un vânzător pensionar, Lou Prentice, iar prima reclamă a apărut în 1931. Pictorul a continuat să-şi „îmbunătăţească” personajul, luându-se pe sine drept model şi desenându-şi proprii copii.

 Nu ducem povestea mai departe… am spus ce era mai important, anume cum Sfântul Nicolae a devenit, în America, Sfântuţ Culiţă, cum s-ar traduce Santa Claus în româneşte.

Un singur lucru ar mai rămâne de spus: Santa Claus nu este şi nu poate fi, vreodată, Moş Crăciun.

În ciuda faptului că unii se tot străduiesc, fără nici un temei, să-l prefacă într-o emblemă universală a Crăciunului, singurul lucru la care pot aceştia aspira este să-l transforme într-un eficient agent de vânzări, în luna decembrie, o lună, prin tradiţie, a cadourilor.

Aceste reclame o dovedesc:

 SANTA COCA COLA 1

decembrie 1931

 SANTA COCA COLA 2

 Santa lui Haddon Sundblom

 SANTA COCA COLA 3

SANTA COCA COLA 4SANTA COCA COLA 5Santa Claus vinde … țigări !

 SANTA COCA COLA 6

Santa Claus vinde frigidere !

 SANTA COCA COLA 7

 Santa Claus vinde săpun !

 Interesant este cum și cineva de la Saturday Evening Post, un ziar al familiei, s-a gândit să-l adopte pe Santa ca emblemă a sa de decembrie, lucru care i-a sporit popularitatea:

SANTA SATURDAY Saturday Evening Post (decembrie, 1920), desen de Norman Rockwell: un Santa … gazetar !

Din fericire au existat și există artiști care l-au readus pe Father Christmas al englezilor pe felicitările de Crăciun și printre cadourile de Crăciun:

 Father Christmas   1

 Father Christmas de Kirsten Soderlind

 Father Christmas 2

Father Christmas – duh al pădurii

Santa Claus  magSanta Claus în chip de mag

Father Christmas  3Father Christmas în chip de pitic ocrotitor al copiilor

În concluzie, Moş Crăciun nu este Santa Claus. Pentru că, în timp ce el este Tatăl belșugului, Santa Claus nu este astăzi decât un agent de vânzări de supermarket, de numai 205 de ani.

Și, mai ales, pentru că nici Moș Crăciun nici Sfântul Nicolae nu puteau arăta așa:

 SANTA NAST 22

 SANTA NAST 23

Mother Goose dancing with Santa

Nicio asemănare cu Sf. Nicolae, nu-i așa ?

 SF. NICOLAE 3

Sf. Nicolae, icoană din sec. al XV-lea, Muzeul Bizantin, Atena

SF. NICOLAE 4Sf. Nicolae, icoană din 1799, Mănăstirea Kutlumusiu (Cutlumuș), Sf. Munte Athos

În încheiere, o întrebare: oare Clement Clark Moore s-a gândit, atunci când i-a dat lui St. Nick, sania cu reni zburători, la carul tras de cai înaripați al lui Helios, zeul Soare al elinilor ?

HELIOS CAR INARIPATHelios, vas attic cu figuri roșii, perioada clasică, British Museum, Londra, Marea Britanie

Nu știm, dar Moore, ca profesor de teologie, era și un cunoscător al culturii eline. Poate s-a jucat și l-a pus pe elful său… jucăuș în locul… Zeului Soare.

Oricum, ideea Soarelui care călătorește pe cer într-un car, împărțind darurile sale cele mari: lumina și căldura, roadele pământului, belșugul și toate binecuvântările vieții, nu e nouă.

Iată Soarele călătorind în carul său tras de un cal: așa și-l închipuiau europenii din epoca bronzului:

CAR SOLAR DANEMARCA 1

CAR SOLAR DANEMARCA 2Trundholm, Danemarca, 1400 î. Hr. (?), Nationalmuseet, Copenhaga

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Anuncios

Responder

Introduce tus datos o haz clic en un icono para iniciar sesión:

Logo de WordPress.com

Estás comentando usando tu cuenta de WordPress.com. Cerrar sesión / Cambiar )

Imagen de Twitter

Estás comentando usando tu cuenta de Twitter. Cerrar sesión / Cambiar )

Foto de Facebook

Estás comentando usando tu cuenta de Facebook. Cerrar sesión / Cambiar )

Google+ photo

Estás comentando usando tu cuenta de Google+. Cerrar sesión / Cambiar )

Conectando a %s