ÎN LUNA ATHYR

Endymion dormind, Antonio Canova, 1819Endymion dormind,  Antonio Canova, 1819

Kavafis avea 55 de ani când a scris În luna Athyr. Trebuie că de ani buni i se părea că tinerețea lui e îngropată.

Visa la corpul său tânăr. Cum ar fi fost ca timpul să se oprească la 27 de ani ? Este vârsta la care un kouros se transformă într-un bărbat, pierzându-și delicatețea și frumusețea atât de râvnite de atenienii din vremea lui Platon.

Visa și la corpul de 27 de ani al vreunui minunat prieten, care îmbătrânise și el, dar și la corpul dorit al vreunui tânăr zărit, într-o după-amiază, într-o cafenea populară din Alexandria.

 KOUROSKouros-ul votiv din Anavyssos sau kouros-ul Krisos/ Kroisos, 540-515 î. Hr., Muzeul Național de Arheologie, Atena.

Pe soclu scrie: ΣΤΗΘΙ·ΚΑΙ· ΟΙΚΤΙΡΟΝ· ΚΡΟΙΣΟΥ· ΠΑΡΑ· ΣΗΜΑ· ΘΑΝΟΝΤΟΣ· ΟΝ· ΠΟΤ· ΕΝΙ ΠΡΟΜΑΧΟΙΣ· ΩΛΕΣΕ·ΘΟΥΡΟΣ·ΑΡΗΣ

 Oprește-te și plângi la mormântul lui Krisos cel mort, ce  fost-a printre cei dintâi în luptă; pierdutu-l-a într-o zi năvalnicul Ares.

Visând a scris acest poem-epitaf În luna Athyr. Adică… în luna zeiței Hathor (28 octombrie-26noiembrie).

De ce a ales tocmai luna Hathor ? Ca să ne sugereze că Lefkios, deși creștin, avea să fie reînviat nu de Iisus Hristos, ci de zeița egipteană a nașterii și a morții, Hathor !

Teribil de îndrăzneață idee ! Teribilă duplicitate a tinerilor greci alexandrini creștini, din primele secole de după Hristos, frumoși ca niște zei și care n-aveau să devină niciodată creștini adevărați.

Vorbim de tineri care aveau o viață dublă, iar cea adevărată era cea secretă, a plăcerilor ilicite.

Hathor, Afrodita egiptenilor, era una din cele mai vechi zeițe, de fapt chiar Marea Zeiță a nașterii, morții și reînvierii.

Dublul ei era vaca care alăptează, așadar care dă viață.

În tripla ei ipostază de mamă, fiică sau soție a Soarelui/Ra – apare ținând discul solar între coarne – ea, ca și zeul Soare, simbolizează nașterea, creșterea și moartea (răsăritul, drumul pe cer și apusul).

Nu întâmplător Hathor era protectoarea necropolelor și cea care hrănea sufletele celor plecați în lumea de dincolo și care le reanima, le reînvia, mai ales în necropolele din Teba și din Memphis.

Și, ca o dătătoare de viață și de rodnicie/fecunditate, ea devenise și cea care inițiază în artele iubirii, așadar o zeiță a iubirii și a tot ce înseamnă celebrarea ei: bucurie, fericire, muzică, dans și serbări. I se spunea Stăpâna Bucuriei.

Templul ei era „palatul plăcerilor și al extazului beției” iar de Anul Nou, când i se celebra nașterea, sărbătoarea ei se termina cu o beție generală și cu orgii.

HATHOR SI SETI IHathor și Seti I, mormântul lui Seti I, Valea Regilor, circa 1301-1290 î. Hr., Luvru, Paris

 În luna Athyr

Cu greu citesc           pe piatra străveche.
„Doa[mn]e Iisuse Hristoase”.         Disting  un „ (pe) suflet (ul meu)”.
„În l[un]a Athyr”.        „Lefkio[s]  a[dorm]it-a”.
În dreptul vârstei scrie:                       „ A tr[ăi]t ani”,
KZ arată                          că a adormit de tânăr.
Printre literele șterse de vreme  văd      „Pe e[l]… alexandrin”.
Apoi vin  trei linii         foarte mutilate;
Dar ceva cuvinte tot văd –        ca, de pildă, „l[a]crimile noastre”, „durere”,
Din nou, „lacrimi”          și „[no]uă, [p]rietenilor, jale”.
Mi se pare că Lefkios         mult a mai fost iubit.
În luna Athyr   Lefkios  a adormit.

Notă: Am putea noi umple câteva lacune din text, dat fiind că expresiile sunt cunoscute: De ex. „Doa[mn]e Iisuse Hristoase” poate fi urmat de   „odihnește sufletul meu”, iar „Lefkio[s]  a[dorm]it-a” ar putea fi urmat de… „întru Domnul”.

Cât despre „[no]uă, [p]rietenilor”, putea fi urmat de … „ne-a pricinuit o adâncă jale sau mult plânset”.

De știut că cifrele grecești erau notate cu litere, iar KZ este notația pentru 27.

 STELĂ FUNERARĂStelă funerară din marmură pe care scrie: Prusis, fiul lui Menecrator din Nicomidia, filolog, 24 de ani. Bucură-te și tu.  Pe stelă apar și obiectele meseriei lui Prusis: 2 suluri de papirus și o cutie cu uneltele de scris. Megara sec. I î. Hr. Muzeul Benaki

 Εν τω Mηνί Aθύρ

Με δυσκολία διαβάζω   στην πέτρα την αρχαία.
«Κύ[ρι]ε Ιησού Χριστέ».   Ένα «Ψυ[χ]ήν» διακρίνω.
«Εν τω μη[νί] Aθύρ»        «Ο Λεύκιο[ς] ε[κοιμ]ήθη».
Στη μνεία της ηλικίας   «Εβί[ωσ]εν ετών»,
το Κάππα Ζήτα δείχνει   που νέος εκοιμήθη.
Μες στα φθαρμένα βλέπω   «Aυτό[ν]… Aλεξανδρέα».
Μετά έχει τρεις γραμμές   πολύ ακρωτηριασμένες·
μα κάτι λέξεις βγάζω —   σαν «δ[ά]κρυα ημών», «οδύνην»,
κατόπιν πάλι «δάκρυα»,   και «[ημ]ίν τοις [φ]ίλοις πένθος».
Με φαίνεται που ο Λεύκιος   μεγάλως θ’ αγαπήθη.
Εν τω μηνί Aθύρ   ο Λεύκιος εκοιμήθη./1917

TÂNĂR FAYUM

Portret de bărbat cu coroană de lauri de  aur, unul din portretele mumiilor de la Fayum, British Museum

 In the Month of Athyr

I can just read the inscription on this ancient stone.
“Lo[r]d Jesus Christ.” I make out a “So[u]l.”
“In the mon[th] of Athyr” “Lefkio[s] went to sleep.”
Where his age is mentioned—“lived to the age of”—
the Kappa Zeta shows that he went to sleep a young man.
In the corroded part I see “Hi[m]… Alexandrian.”
Then there are three badly mutilated lines—
though I can pick out a few words, like “our tea[r]s,” “grief,”
then “tears” again, and “sorrow to [us] his [f]riends.”
I think Lefkios must have been greatly loved.
In the month of Athyr Lefkios went to sleep.

Translated by Edmund Keeley/Philip Sherrard

 Îngrijirea mortului, monument funerar, Luvru, Paris

Îngrijirea mortului, monument funerar, Luvru, Paris

In the Month of Athyr

It is hard to read . . . . on the ancient stone.
“Lord Jesus Christ” . . . . I make out the word “Soul”.
“In the month of Athyr . . . . Lucius fell asleep.”
His age is mentioned . . . . “He lived years . . . .”―
The letters KZ show . . . . that he fell asleep young.
In the damaged part I see the words . . . . “Him . . Alexandrian.”
Then come three lines . . . . much mutilated.
But I can read a few words  . . . . perhaps “our tears” and “sorrows.”
And again: “Tears” . . . . and: “for us his friend mourning.”
I think Lucius . . . . was much beloved.
In the month of Athyr . . . . Lucius fell asleep . . . .

 Translated by George Valassopoulo

 Bărbat nud, Edgar Degas, 1856

Bărbat nud, Edgar Degas, 1856

 TÂNĂR

AUTOR ȘI TRADUCĂTOR  ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

Anuncios