Acum e acum !/La hora de la verdad

Diana Negre  s-a născut la București

Vorbește multe limbi, ca și cum ar fi limbile ei materne: catalană, spaniolă, franceză…română…(printre altele)…și, desigur, engleza, deoarece, ca jurnalistă, s-a consacrat în  Statele Unite ale Americii, unde locuiește de mulți ani.

Este foarte bine cunoscută și în Cuba : vocea ei e foarte familiară în insulă  grație emisiunilor pe care le transmite postul de radio JOSE MARTI. (Echivalentul a ceea ce a fost Radio Europa Liberă).

Obișnuiește să vină în România pentru a ține conferințe pe teme de politică americană  și pentru a preda lecții de jurnalism.

Este un mare privilegiu să beneficiem de colaborarea Dianei Negre!

 TRUMP LA CASA ALBA 1

Acum e acum !   Washington, Diana Negre

La două luni  de când este președinte al SUA, Donald Trump se confruntă cu prima sa probă de foc, de care poate să depindă, atât succesul mandatului său, cât și viitorul Partidului Republican.

Cu toate știrile care umplu televiziunile și ziarele din toată lumea, nu este vorba nici de investigațiile în legătură cu posible scandaluri ale miniștrilor săi, nici de abuzuri în administrarea imperiului său comercial și nici măcar de revelațiile despre metodele folosite de CIA pentru a culege informații din lumea întreagă.

Este vorba de ceva foarte obișnuit : procesul legislativ american. Concret, de reforma sanitară aprobată în timpul președinției lui Barack Obama și cunoscută sub denumirea de  Obamacare, o lege foarte necesară, pe care republicanii au promis, în timpul campaniei electorale de anul trecut, că o vor reforma.

Este gestiunea care îi revine doar președintelui, în care nimeni altcineva nu dispune de atâtea pârghii ca el. Și aici este locul în care se poate aprecia capacitatea sa de manevră politică.

În această lege, ca în atâtea altele cărora toată națiunea le acordă mare atenție, nu este suficient ca președintele să fie din partidul care are majoritatea în Congres, deoarece SUA sunt o țară foarte mare și variată, în care opoziția nu vine numai din partea partidului rival, ci și din propriile rânduri.

Istoria americană e plină de președinți abili sau respinși în acest domeniu. John Kennedy, de pildă, atrăgea mulțimile, dar cel care a știut să transforme în lege ceea ce-și propusese Kennedy a fost urmașul său, Lyndon B. Johnson, un om versat în manevrele din Congres, unde și-a petrecut 24 de ani. Nici Carter nu a avut  abilități deosebite, în schimb, Reagan și Clinton au strălucit.Tocmai aceste gestiuni au transformat mandatele lor în succese.

Trump a afirmat că va intra în luptă și va apăra reformele promise în timpul campaniei electorale de partid și de el însuși, dar, de abia au anunțat liderii Congresului că au ajuns la un acord pentru a anula Obamacare, că au și început protestele în propriile rânduri republicane: în timp ce democrații criticau de pe poziții progresiste, republicanii conservatori își acuzau liderii că oferă un „Obamacare-light”, adică, o versiune trecută prin apă, deci, nu suficient de conservatoare…

De-a lungul istoriei americane, președinții au fost nevoiți să–și demonstreze capacitatea de a obține compromisuri, atât în interiorul, cât în afara partidului lor. Casa Albă are foarte multă putere când se pune problema de a oferi compromisuri rivalilor și prietenilor, și tocmai în aceasta, și nu în discursuri, se vede capacitatea lideratului prezidențial.

Pentru Trump acest moment a sosit și sarcina pe care o are este foarte grea. Pentru a înțelege dimensiunile ei trebuie să luăm în considerare ce înseamnă asistența medicală în SUA: reprezintă 17% din economia unei țări cu 330 de milioane de locuitori, adică, a șasea parte din cea mai mare economie din lume.

Fără să intrăm în detaliile încâlcite ale asigurărilor medicale, pe care nu reușesc să le înțeleagă nici măcar ei, americanii, se poate spune că este vorba de un fel de amestec între prestări publice obligatorii pentru pensionari și săraci, și un sistem exclusiv privat, cu prețuri exorbitante, atât pentru spitale, cât și pentru medicamente, pe care nimeni nu a știut, până acum, să le controleze.

Într-o țară cu o datorie acumulată de 20 de bilioane de dolari, bugetul nu se poate remedia, dacă nu sunt controlate cheltuielile pentru sănătate, dar aceasta ar necesita impunerea unui control foarte strict al spitalelor și firmelor de asigurări, pe baza unor compromisuri politice între politicieni progresiști și conservatori.

Pentru Trump a sosit momentul adevărului. Va avea un răgaz de 22 de luni în care vor domina total republicanii, avantaj care, dacă va dispărea, îi va îngreuna foarte mult misiunea. Cu tot acest avantaj, pentru moment, arată suficientă flexibilitate  pentru a întinde o mână democarților, cărora le-a cerut opinia în unele ocazii, și despre care a informat națiunea : în timp ce democrații au impus reforma sanitară fără să  se consulte sau să negocieze cu republicanii, purtătorul de cuvânt al lui Trump a anunțat la televiziune că este dispus să asculte propunerile opoziției – și chiar să modifice planurile.

Atitudine care nu surprinde la un om care și-a întitulat prima carte pe care a scris-o  „Arta de a negocia” (The Art of the Deal) și care se mândrește cu abilitatea sa de a făuri compromisuri, abilitate pe care, acum, vrea să o demonstreze de la cârma prezidențială.

CAMERA DE SPITAL 2

CAMERA DE SPITAL SUA

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

Diana Negre es una periodista que nació en Bucarest, Rumanía. Habla muchos idomas, como si fueran… sus lenguas maternas: catalán, español, francés…rumano…(entre otros)…y, por supuesto, inglés, porque, como periodista, se consagró en EEUU, donde vive desde hace muchos años.

Es famosa también en Cuba : su voz ha llegado a ser muy familiar en la isla, a través de los programas emitidos por la emisora de radio JOSÉ MARTÍ.

Acude a Rumanía, a menudo, para dar conferencias sobre temas  de política norteamericana y para impartir clases de periodismo.

¡Es un gran privilegio contar con su colaboración!

TRUMP LA CASA ALBĂ 2

La hora de la verdad     Washington, Diana Negre

A casi dos meses como presidente de Estados Unidos, Donald Trump se enfrenta a su primera prueba de fuego de la que puede depender tanto el éxito de su mandato como el futuro del Partido Republicano.

A pesar de las noticias que llenan televisiones y diarios de todo el mundo, ni se trata de las investigaciones por posibles escándalos de sus ministros, ni de abusos en la gestión de su imperio comercial y ni siquiera de las revelaciones de los métodos empleados por la CIA para recoger información alrededor del mundo.

Se trata de algo tan rutinario como el proceso legislativo norteamericano. Concretamente de la reforma sanitaria aprobada durante la presidencia de Barack Obama y conocida como Obamacare, una ley de gran abasto que los republicanos prometieron reformar durante la campaña electoral del año pasado.

Esta es precisamente la gestión que corresponde al presidente y donde nadie dispone de sus resortes. Aquí es donde se puede apreciar su capacidad de maniobra política.

En esta, como en tantas leyes a las que todo el país presta atención, no basta con que el presidente sea del mismo partido que la mayoría en el Congreso, pues este es un país muy grande y variado en el que la oposición no viene solo del partido rival, sino de las propias filas.

La historia norteamericana está llena de presidentes hábiles -o negados en este terreno. Así, por ejemplo. John Kennedy arrastraba a las multitudes, pero quien supo convertir en ley lo que él se había propuesto fue su sucesor Johnson, un hombre versado en las maniobras del Congreso, donde había pasado 24 años. Tampoco Carter mostró habilidades en este terreno, pero sí las tuvieron Reagan o Clinton. Fueron estas gestiones las que convirtieron su presidencia en un éxito.

En el caso de Trump, ha prometido meterse en la lucha y defender las reformas prometidas por el partido –y por él durante la campaña electoral, pero apenas anunciaron los líderes del Congreso que habían llegado a un acuerdo para anular el Obamacare, empezaron ya las protestas dentro de las propias filas republicanas: mientras los demócratas criticaban desde posiciones progresistas, los republicanos conservadores acusaban a sus líderes de ofrecer un “Obamacare-light”, es decir, una versión pasada por agua lo que equivale a que no es suficientemente conservadora..

A lo largo de la historia americana, los presidentes han tenido que demostrar su capacidad de formar compromisos, tanto dentro, como fuera de su partido, en una función que tan solo ellos pueden desarrollar: la Casa Blanca tiene mucho poder a la hora de ofrecer compromisos a rivales y amigos y es ahí, no en los discursos que todos vemos por televisión, donde se ve la capacidad de liderazgo presidencial.

 Para Trump ha llegado este momento y la tarea es más que difícil.  Para comprender su magnitud, hay que tener presente lo que representa la atención sanitaria en Estados Unidos: nada menos que el 17% de la economía de un país con más de 330 millones de habitantes, es decir, la sexta parte de la mayor economía del mundo.

Sin entrar en detalles farragosos de los seguros médicos, que ni los propios norteamericanos acaban de entender, sí se puede decir que allí se combinan unas prestaciones públicas obligatorias a los jubilados y pobres, con un sistema exclusivamente privado y de precios exorbitantes, tanto para hospitales como medicinas, que nadie ha sabido hasta ahora como controlar.

En un país con una deuda acumulada de 20 billones de dólares, no se puede sanear el presupuesto sin controlar los gastos sanitarios, pero ello requiere meter en cintura los hospitales y las aseguradoras -y conseguir compromisos políticos de progresistas y conservadores.

Para Trump ha llegado la hora de la verdad, pero esta hora que durará poco: tan solo tiene garantizados 22 meses con dominio total republicano que, si desparece, dificultará enormemente su gestión. A pesar de esta ventaja, de momento, muestra la flexibilidad suficiente para tender una mano a los demócratas, cuya opinión ha pedido en algunas reuniones, de las que ha informado al país: mientras los demócratas impusieron la reforma sanitaria sin consultar o negociar con los republicanos, el portavoz de Trump anuncia por televisión que está dispuesto a escuchar las propuestas de la oposición –e incluso a modificar sus planes.

Actitud que no ha de sorprender en un hombre cuyo primer libro fue “El Arte de Negociar” (The Art of the Deal) y que se precia de su habilidad para forjar compromisos, habilidad que ahora quiere demostrar desde el timón presidencial.

TRUM THE ART

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

diana-molineaux

Anuncios