Apele nu se liniștesc/Las aguas no se calman

Diana Negre  s-a născut la București

Vorbește multe limbi, ca și cum ar fi limbile ei materne: catalană, spaniolă, franceză…română…(printre altele)…și, desigur, engleza, deoarece, ca jurnalistă, s-a consacrat în  Statele Unite ale Americii, unde locuiește de mulți ani.

Este foarte bine cunoscută și în Cuba : vocea ei e foarte familiară în insulă  grație emisiunilor pe care le transmite postul de radio JOSE MARTI. (Echivalentul a ceea ce a fost Radio Europa Liberă).

Obișnuiește să vină în România pentru a ține conferințe pe teme de politică americană  și pentru a preda lecții de jurnalism.

Este un mare privilegiu să beneficiem de colaborarea Dianei Negre!

***

Congresul american vrea să „reformeze reforma” de sănătate a lui Obama. Va reuși sau va strica ce s-a realizat până acum?

Apele nu se liniștesc                           Diana Negre

trumpMai rămân două săptămâni până când Donald Trump va deveni președintele SUA, dar, noua fază politică a țării, apărută după alegerile din noiembrie trecut, s-a pornit deja cu toată viteza, fără să mai aștepte preluarea oficială a puterii, pe 20 ale lunii curente.

Congresul american a intrat în funcție din prima zi lucrătoare a anului, cu ceremonii masive de depunere a jurământului, cele două partide ne pierzând timpul pentru a înălța steagurile de dinaintea alegerilor.

E ușor de înțeles această atitudine a republicanilor, deoarece victoria lor a fost mult mai mare decât și-au imaginat-o, dar, mult mai problematică pentru democrați, care, în opt ani cât a fost președinte Barack Obama, au pierdut 11 fotolii în Senat (11%) și 64 în  Camera Reprezentanților (14%), pe lângă faptul că au devenit minoritate, atât în guvernele, cât și în Parlamentele celor 50 de state americane.

Singurele neînțelegeri apărute, până acum sunt, cele din tabăra republicană, unde senatorul de Arizona, John McCain, a inaugurat sezonul legislativ cu audieri pentru a analiza amestecul rusesc în alegerile americane și încercarea rușilor de a-l favoriza pe Donald Trump, în detrimentul rivalei sale democrate, Hillary Clinton. Această acțiune îl irită teribil pe viitorul președinte: Trump și o mare parte dintre republicani nu pot tolera nicio aluzie că ar fi putut beneficia de manevrele Moscovei.

Cu toate că președintele Obama conduce cu atribuțiuni executive până pe data de 20 ianuarie, zi fixată dintotdeauna pentru transferul puterilor, Congresul a început să lucreze din plin de la începutul anului. În ziua de 2 ianuarie, prima zi lucrătoare, republicanii au pornit o bătălie care l-a întărit pe viitorul președinte, deoarece au avut proasta idee de a propune desființarea Comisiei Independente de Etică din Camera Reprezentanților, acțiune criticată de democrați și chiar de liderii republicani din Congres, și care, desigur, a iritat opinia publică. Trump i-a criticat deschis, întrebându-se dacă, într-adevăr, congresmenii nu aveau altceva mai bun de făcut. Ceea ce nu a reușit președintele Camerei, au reușit tweet-urile lui Trump și, astfel, inițiativa s-a stins rapid. Până și votantii democrați și-au exprimat admirația pentru magnatul newyorchez, care nu numai că s-a opus pe măsură, dar chiar s-a făcut auzit.

Congresmenii, ca și cum i-ar răspunde cu fapte lui Trump, s-au apucat imediat de treabă pentru a-și îndeplini promisiunile electorale. Cea mai importantă este „reforma reformei” sistemului de asigurări medicale, o sarcina uriașă. Anvergura ei este ușor de înțeles, dacă analizăm cifrele : numai patru țări în lume au un PNB mai mare decât cheltuielile medicale americane; înainte de reformă, existau 50 de milioane de persoane fără asigurări medicale, dar, au beneficiat de ele doar 20 de milioane, astfel încât 30 de milioane continuă să nu fie protejate.

Beneficiile acestor 20 de milioane de asigurați, care, în marea lor majoritate le primesc ca subvenții, sunt plătite nu numai de contribuabil prin impozitele sale generale, ci și de celelalte 280 de milioane de cetățeni, care deja aveau asigurări, și au văzut cum s-a scumpit și s-a înrăutățit calitatea serviciilor care li se oferă.                                                                                                                                      Asistența medicală este atât de scumpă, încât nu se poate plăti din bani publici, se pot oferi numai câteva ajutoare, astfel încât, doar cei mai săraci primesc medicamente gratis. Ceilalți sunt obligați să-și plătească polițe de asigurări, care, cu această lege, s-au scumpit, deoarece au crescut prestările. Mulți dintre noii asigurați au deduceri anuale de 10.000 de dolari, adică, mai întâi, vor cheltui banii aceștia din buzunarul lor, pe lângă faptul că vor plăti alte câteva mii ca prime, și, eventual, pe urmă, asigurările vor începe să plătească, și atunci când o vor face, vor acoperi numai o parte din cheltuieli, dar nu mai mult de 70 la sută din ele.

Se înțelege de la sine că situația nemulțumește, iar republicanii promit că o vor  schimba. S-au apucat de treabă cu atâta râvnă, încât Obama s-a alarmat atât de tare, că, miercurea trecută, a făcut o vizită la Capitoliu pentru a-i implora pe congresmenii și senatorii democrați să blocheze, cu tot ce au la îndemână,  încercările republicanilor de a desființa o reformă pe care el o consideră principala moștenire pe care o lasă președinția sa.

În această acțiune republicanii sunt uniți și hotărâți, dar, tot talentul și efortul din lume nu vor putea rezolva lesne o problema atât de complexă. Se știe că este mai greu să repari ceva decât să refaci totul pornind de la zero, dar, în cazul acesta, nu se poate relua totul de la început, deoarece, cu toate deficiențele reformei sanitare, de ea au beneficiat 20 de milioane de persoane, pe care nimeni nu vrea să le lase fără protecție. Prin urmare, se pune problema înlocuirii unui sistem cu altul mai bun, și aceasta necesită timp – așa cum a fost nevoie de timp pentru a aproba reformele lui Obama, însă, democrații îi vor presa tot timpul pe rivalii lor, în speranța că vor obosi în năzuințele lor reformiste, ca să poată culege ei  beneficiiile electorale.

În toiul acestei bătălii care a început înainte de termen, lui Trump îi sosesc ajutoare nesperate : Mexicul, țara împotriva căreia s-a năpustit din momentul în care și-a anunțat candidatura, a hotărât să depună eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile cu noul președinte, numindu-l ministru de externe pe Luis Videgaray, adică pe fostul ministru de finanțe care a trebuit să demisioneze pentru că a propus  o întâlnire a președintelui Peña Nieto cu Trump. Iar, Tratatul de Liber Schimb al Americii de Nord, pe care Trump l-a calificat ca dezastru, deoarece prejudicia SUA din cauza Mexicului, se pare că a devenit nepopular de ambele părți ale frontierei comune.

trump-si-pena-nietoDonald Trump și Enrique Peña Nieto

Autorul articolului: Diana Negre

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: DIANA NEGRE… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

Diana Negre es una periodista que nació en Bucarest, Rumanía. Habla muchos idomas, como si fueran… sus lenguas maternas: catalán, español, francés…rumano…(entre otros)…y, por supuesto, inglés, porque, como periodista, se consagró en EEUU, donde vive desde hace muchos años.

Es famosa también en Cuba : su voz ha llegado a ser muy familiar en la isla, a través de los programas emitidos por la emisora de radio JOSÉ MARTÍ.

Acude a Rumanía, a menudo, para dar conferencias sobre temas  de política norteamericana y para impartir clases de periodismo.

¡Es un gran privilegio contar con su colaboración!

El congreso de EEUU quiere “reformar la reforma”de sanidad de Obama. ¿Lo conseguirá o arruinará lo poco que se ha construido hasta ahora?

Las aguas no se calman  Diana Negre

obama-careFaltan casi dos semanas para que Donald Trump se convierta en presidente de Estados Unidos, pero la nueva fase política del país, surgida de las elecciones del pasado noviembre, está girando ya a toda marcha, sin esperar a la toma de posesión del próximo día 20.

El Congreso ya entró en funciones el primer día laborable del año, con ceremonias masivas de  juramento de cargo,  en tanto que ambos partidos no perdían el tiempo en enarbolar las mismas banderas que antes de las elecciones.

 Es una actitud comprensible de los republicanos, cuya  victoria fue mucho más amplia de lo que imaginaban, pero más problemática para los demócratas que, en los ocho años de presidencia de Barack Obama, han perdido nada menos que 11 escaños en el Senado (11%) y 64 en la Cámara de Representantes (14%), además de quedar en minoría tanto en los gobiernos, como en los Parlamentos de los 50 estados norteamericanos.

Las únicas desavenencias aparecidas hasta ahora están en el campo republicano, donde el senador de Arizona, John McCain, inauguró la temporada legislativa con audiencias para analizar la injerencia rusa en las elecciones norteamericanas y su intento de favorecer a Donald Trump sobre su rival demócrata, Hillary Clinton.  Es algo que irrita terriblemente al futuro presidente y que provoca burlas por parte de Trump y de una gran parte de los republicanos, pues no pueden tolerar ninguna sugerencia de que su candidato se haya podido beneficiar de las maniobras de Moscú.

Aunque el presidente Obama siga al frente de la rama ejecutiva hasta el día 20 de enero, una fecha fija en que siempre se hace el traslado de poderes, el Congreso empezó a trabajar con gran ímpetu al comenzar el año. El dos de enero, el primer día laborable, los republicanos se lanzaron de lleno a la batalla de una forma que reforzó al futuro presidente, pues tuvieron la mala idea de proponer que se eliminara la comisión independiente de ética de la Cámara de Representantes, algo que criticaron los demócratas y los mismos líderes republicanos en el Congreso, además de irritar a la opinión pública. Trump se hizo eco de este descontento popular y les criticó abiertamente, preguntándose si los congresistas no tenían nada mejor que hacer. Lo que no había conseguido el presidente de la Cámara lo logaron los tweets de Trump y la iniciativa se apagó rápidamente.  Hasta los votantes demócratas expresaron su admiración hacia el magnate neoyorkino, que no solo se opuso a la medida, sino que se hizo escuchar.

Los congresistas, como si contestaran con obras a Trump, pusieron de inmediato manos a la obra para cumplir sus promesas electorales. La más importante es “reformar la reforma” del sistema de seguro médico, una tarea magna. Su envergadura es fácil de entender si analizamos las cifras: tan sólo cuatro países en todo el mundo tiene un PNB mayor que los costos médicos norteamericanos; antes de la reforma, había casi 50 millones de personas sin seguro, pero tan sólo se han beneficiado de ella 20 millones, de forma que 30 siguen sin protección.

Los beneficios de estos 20 millones de asegurados, que en su mayoría los reciben en forma de subvenciones, no los paga sólo el contribuyente con sus impuestos generales, sino también los otros 280 millones de ciudadanos que ya tenían seguro y han visto encarecerse y empeorar la calidad de los servicios que reciben.

La atención médica es tan cara que el erario público no la puede costear y tan solo puede intentar dar algunas ayudas, de forma que únicamente los muy pobres tienen medicina gratis. Los demás han de comprar pólizas de seguro, que, con esta ley, se han encarecido, porque se han aumentado las prestaciones. Muchos de los nuevos asegurados tienen un deducible de 10.000 dólares anuales, es decir, que primero se han de gastar este dinero de su bolsillo, además de pagar varios miles más en primas, antes de que la aseguradora empiece a pagar y, cuando lo haga, tan sólo cubrirá una parte de los gastos, generalmente no más del 70%.

Es comprensible que la situación produjera descontento y que los republicanos prometieran cambiarla. Se han puesto manos a la obra con tanto afán que Obama se alarmó de tal forma, que, el miércoles, hizo una de sus raras visitas al Capitolio, para reunirse con los congresistas y senadores demócratas e implorarles que bloqueen, por todos los medios, los intentos republicanos de desmantelar una reforma, que considera el principal legado de su presidencia.

A los republicanos no les falta ni unidad, ni determinación para esta empresa, pero ni todo el talento, ni el esfuerzo del mundo puede arreglar fácilmente un problema tan complejo. Todos  sabemos que es más difícil enmendar una plana que escribirla de nuevo, pero, en este caso, no se puede hacer borrón y cuenta nueva porque, a pesar de las innegables deficiencias de la reforma sanitaria, ha beneficiado a unos 20 millones de personas a quien nadie quiere dejar sin protección. Se trata pues de substituir el sistema por otro mejor y esto lleva tiempo – como lo llevó aprobar las reformas de Obama – pero, los demócratas no quitarán las espuelas a sus rivales en la esperanza de que se estrellen en sus ansias reformistas y así recoger ellos los beneficios electorales.

En medio de esta batalla que ha comenzado antes de hora, le llegan a Trump refuerzos imprevistos: México, el país contra el que arremetió desde que anunció su candidatura, ha decidido esforzarse por mejorar la relación con el nuevo presidente, nombrando ministro de Exteriores a Luís Videgaray, el ministro de Hacienda que tuvo que dimitir, hace algún tiempo, por haber propuesto una reunión del presidente Peña Nieto con Trump. Y en cuanto al Tratado de Libre Comercio de Norteamérica, que Trump ha calificado de desastre por perjudicar a Estados Unidos a costa de México, resulta ser tan impopular al otro lado de la frontera como a éste.

trump-si-pena-nieto-2jpgEnrique Peña Nieto y Donald Trump

Autor: Diana Negre.

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Diana Negre.

diana-molineaux

Anuncios