VULNERABILITATEA FRONTIEREI TURCO-BULGARE

Avem privilegiul de a beneficia de colaborarea jurnalistului spaniol, VALENTIN POPESCU, profesor de jurnalism, prestigios editorialist și corespondent, timp de un sfert de secol, al cotidianului  VANGUARDIA de  Barcelona, la Bonn, R.F. Germania.

Bulgaria nu este o rută atractivă pentru sirienii care încearcă să ajungă în Europa. Dar, dacă Ankara nu va mai respecta acordurile cu Bruxelles, este posibil să se activeze și calvarul rutei bulgare  – calvar atât pentru sirieni, cât și pentru bulgari.

 VULNERABILITATEA FRONTIEREI TURCO-BULGARE

BULGARIA 1

Punctul cel mai vulnerabil al frontierelor Uniunii Europene este, la ora actuală, granița turco-bulgară  cu o lungime de 270 km. Dacă , deocamdată nu se strecoară prin acest loc mii de migranți, aceasta se datorează mai degrabă nivelului de viață din Bulgaria, decât pazei de la frontieră.

Pentru cei care fug de războiul din Siria sau de foametea din alte părți ale lumii, ținta principală este Europa cea bogată. Drumul prin Bulgaria nu prea atrage fugari deoarece este cel mai lung și, în plus, este foarte posibil ca totul să se termine cu o îndelungată detenție în această țară.

Lucrurile se pot schimba dramatic, în orice moment, în cazul în care relațiile dintre  Ankara și Bruxelles se vor înrăutăți : ruta prin Bulgaria ar deveni principala opțiune pe timp de iarnă, pentru cele trei milioane de refugiați din taberele aflate în Turcia.  În cazul acesta, nimic nu va putea opri intrarea masivă a refugiaților, deoarece  guvernul bulgar nu are nici mijloace și nici fonduri pentru a controla efectiv granița cu Turcia.

Pe hârtie, dispune de două garduri înalte de 3 metri, cu o fâșie de 2 km între ele, electrificate, astfel încât, la orice încercare de a tăia sârma gardului, s-ar declanșa alarma pentru ca o patrulă motorizată să se deplaseze rapid la locul spărturii. Controlul zonei este întărit cu un sistem de premii în bani pentru populația civilă, și permisii de 5 zile, pentru grăniceri, pentru fiecare fugar capturat.

BULGARIA 2

În realitate, lucrurile stau altfel. Din cei 270 kilometri de frontieră, doar 160 sunt cu garduri. Alarma nu funcționează, deoarece Ministerul de interne nu  achită  facturile pentru  electricitate. Cei 1.150 de grăniceri și cei 300 de ofițeri al Armatei nu dispun de dotări adecvate pentru a-și putea îndeplini misiunea.

Guvernul bulgar a cerut ajutor urgent capitalei comunitare, Bruxelles, dar și Frontex-ului (organizația comunitară pentru controlul frontierelor) :  100 vehicule de teren, aparate fotografice  termo-sensibile, un supliment de 300 de agenți, precum și o listă cu ajutoare „convenabile”, elicoptere, consilieri, dar și un milion de euro,  pentru a îmbunătăți condițiile din cel mai mare centru de găzduire a refugiaților.

BULGARIA 3

Până acum,  răspunsul comunitar a fost  „vom vedea”; desigur, se așteaptă noi rapoarte tehnice, cu speranța că relațiile cu Ankara nu se vor înrăutăți, astfel încât, nu va năvăli o nouă avalanșă de migranți. La Bruxelles, deocamdată, nimeni nu vede utilitatea vreunui ajutor mai sofisticat, cu atât mai mult cu cât, corupția care afectează Bulgaria ar face ca o considerabilă parte din materiale să „se piardă” pe drum.

Autorul articolului: Valentin Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

VALENTIN POPESCU

Anuncios