GERMANIA: CEVA IDEOLOGIE… ȘI MULT EGO/RFA: ALGO DE IDEOLOGÍA Y MUCHO EGO

MERKEL 4

Angela Merkel și Horst Seehofer

GERMANIA: CEVA IDEOLOGIE… ȘI MULT EGO

Criza internă a guvernului german, cauzată de migranții din lumea a treia, este mai profundă decât ne permite să presupunem incredibila zarvă iscată de ministrul federal de interne, Horst Seehofer.

Divergențele acestui ministru și ale partidului său, Uniunea Social-Creștină (CSU) din Bavaria, cu cancelarul Angela Merkel, în privința modului cum trebuie tratată avalanșa de „emigranți ai foamei”, au dobândit nuanțe ridicole în ziua de 1 iulie a acestui an. În mai puțin de 8 ore, Seehofer și-a prezentat și și-a retras o dublă demisie – din funcția de ministru federal și din cea de președinte al CSU – deoarece, în ruptul capului nu e de acord cu politica dusă de cancelarul Merkel. La aceasta se mai adaugă faptul că președintele landului Bavaria – Söder –, care a criticat acerb tot timpul politica porților deschise a cancelarului Angela Merkel, declara, în aceeași zi, că se identifică total, din punct de vedere politic, cu deciziile pe care le iau Angela Merkel și țările din UE care o sprijină.

MERKEL 3

Angela Merkel și Horst Seehofer

Explicația furiei copilărești a lui Seehofer o găsim în caracterul acestui om. Ambițios cât nu se poate mai mult, cu o surprinzătoare lipsă de flexibilitate pentru un om politic, și cu foarte puțin har în relațiile cu semenii săi, Seehofer tot urcă de mulți ani în structurile politice germane, fără alte merite decât greutatea pe care o are partidul bavarez în coaliția de centru. Și tocmai acum, în preajma alegerilor din Bavaria, vede cum CSU riscă să-și piardă foarte mult din importanță, din cauza înfruntărilor sale cu Söder, în Bavaria, și cu Merkel, la nivel federal.

Dar, toate acestea formează aspectul de suprafață a unei crize cu trăsături mai degrabă ridicole, decât grave. Ceea ce într-adevăr este grav, la fel ca în timpul crizei din anul 1972, când CSU a fost la un pas de a rupe coaliția parlamentară cu CDU (Uniunea Creștin-Democrată), este discrepanța ideologică. CDU s-a născut și a funcționat tot timpul ca un partid de centru, mai bine zis pluri-centrist. A năzuit în mod constant să primească în sânul său toate opțiunile politice animate de această tendință.

În schimb, CSU a fost și este un partid local al landului (năzuința sa este să se identifice cu Bavaria), și, în mod clar, este un partid conservator.

MERKEL 1

Angela Merkel

De la crearea Republicii Federale Germania, aceste două partide au convenit să formeze o alianță parlamentară dar, fiecare pe teritoriul lui: nici CSU nu va ieși în afara Bavariei, și nici CDU nu-și va face simțită prezența politică în acest land federal. Însă, aceasta era partea practică. Cea ideologică rămânea subînțeleasă și cu speranța de a se baza mereu pe înțelegeri de bun simț. Dar, se știe că, în politică, bunul simț sucumbă tot timpul în fața ambițiilor nemăsurate.

Atât în 1972, cu Helmut Kohl în fruntea guvernului federal și a CDU, și cu F.J.Strauss la cârma CSU, cât și acum cu Merkel, opțiunea centristă nu a fost bine primită de alegători. Circumstanțele erau diferite în ambele aceste minime electorale, dar, în ambele a existat aceeași reacție: un puternic impuls al conservatorismului mai pronunțat în cazul CSU, și o derivă a guvernului federal slăbit spre o gestionare a lucrurilor publice lipsită de încărcătură politică.

În plus, în ambele situații de slăbiciune a cancelarului de serviciu, s-a putut manifesta ambiția nemăsurată a unor egocentrici cu majuscule – F.J. Strauss și, respesctiv, H. Seehofer. Și în ambele cazuri, până la urmă, bunul simț a învins egocentrismele.

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

***

 GERMANIA 1

RFA: ALGO DE IDEOLOGÍA Y MUCHO EGO

MERKEL 6

Angela Merkel y Horst Seehofer

La crisis interna del Gobierno alemán a cuenta de la inmigración de tercermundistas tiene mucho más calado de lo que permiten suponer los increíbles aspavientos del ministro federal de Interior, Horst Seehofer.

Las discrepancias de ese ministro y su partido, la Unión Socialcristiana (CSU) de Baviera, con la canciller Ángela Merkel por la política a seguir con el alud de “emigrantes del hambre” adquirieron ribetes saineteros el pasado día 1. En 8 horas escasas, Seehofer presentó y retiró una doble dimisión – como ministro federal y como presidente de la CSU – por incompatibilidad total con la política de Merkel. Y por si eso fuera poco, el presidente del Estado de Baviera – Söder –, quien siempre había criticado acerbamente la política de puertas abiertas de Merkel, declaraba ese mismo día su identificación política absoluta con las decisiones de Merkel y los países de la UE que la apoyan.

MERKEL 5

Angela Merkel y Horst Seehofer

La explicación de la pataleta de Seehofer hay que buscarla en el carácter de este hombre. Ambicioso a más no poder, con una sorprendente falta de flexibilidad en un político, y escaso don de gentes, Seehofer lleva muchos lustros medrando en las alturas de la política alemana sin mayores méritos que el peso del partido bávaro en la coalición centrista. Y justamente ahora, en vísperas de los comicios de Baviera, ve como su importancia en la CSU corre peligro de mermarse enormemente, triturada entre sus enfrentamientos con Söder, a nivel federado, y con la Merkel, a nivel federal.

Pero todo esto es el aspecto epidérmico de una crisis con más ribetes de ridícula que de grave. Lo realmente grave y lo que explica también la crisis de 1972, cuando la CSU estuvo a un paso de romper la coalición parlamentaria con la CDU (Unión Cristianodemócrata), es la discrepancia ideológica. La CDU nació y ejerció siempre de partido centrista; mejor dicho: pluricentrista. Pretendía acoger en su seno todas las opciones políticas con esa querencia. La CSU ha sido y es ante todo un partido localista (aspira a identificarse con Baviera) y claramente conservador.

Desde la creación de la RFA, ambos partidos pactaron formar una alianza parlamentaria con exclusividad territorial: ni la CSU saldría fuera de Baviera, ni la CDU haría acto de presencia política en ese Estado federado. Pero, eso era lo práctico. Lo ideológico quedaba en sobrentendidos y esperanzas de coincidencias por sentido común. Y ya se sabe que en política el sentido común sucumbe siempre a las ambiciones desbocadas.

MERKEL 2

Angela Merkel

Tanto en 1972, con Helmut Kohl al frente del Gobierno federal y la CDU y F.J. Strauss dominando la CSU, como ahora con la Merkel la opción centrista ha sido mal acogida por el electorado. Las circunstancias eran distintas en ambos bajones electorales, pero en ambos ha surgido la misma reacción: un fuerte empuje del conservadurismo más acusado al amparo de la CSU y una deriva del Gobierno federal debilitado hacia un gestionar de la cosa pública con bien poca carga política.

Y, además, en ambos casos la debilidad del canciller de turno permitió que se desbocase la ambición de unos egocéntricos mayúsculos – F.J.Strauss y H. Seehofer, respectivamente. Y en ambos casos el sentido común acabó derrotando al egocentrismo.

GERMANIA 2

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu

VALENTIN POPESCU

Anuncios