GRECIA: PIAȚA ELECTORALĂ/GRECIA: EL MERCADO ELECTORAL

tsipras 4

Alexis Tsipras

GRECIA: PIAȚA ELECTORALĂ

La fel ca pentru Spania, anul 2019 va fi pentru Grecia un an electoral, iar alegerile parlamentare vor fi vitale pentru guvernul condus de Alexis Tsipras. În Grecia, la fel ca în celelalte democrații care se clatină, guvernul privește spre alegeri cu părul măciucă, împărțind bani în stâga și în dreapta.

Tsipras, un populist de stânga cu principii radicale și cu o practică guvernamentală posibilistă, a făcut cadou, la sfârșitul anului 2018, unui număr de 1.400.000 de familii din Grecia câte 1.350 €  ca “dividend social”; unor 115.000 de pensionari din Administrația publică și ai Forțelor Armate, suma de 233.000.000 € ca o compensație pentru tăierile din veniturile lor făcute în anii de austeritate; iar unor 250.000 de liber-profesioniști le scade cota de plată pentru asigurările sociale cu 30%; locuitorilor din insule le restituie subsidii în valoare de 570 de milioane € (care vor fi plătite în decurs de 3 ani) pentru transportul spre și dinspre continent; și cascada de pomeni electorale culminează cu o tranșă unică de 42 de milioane ca ajutor pentru păstori și pentru micii crescători de vite.

grecia 1

Generozitatea aceasta se datorează mai întâi de toate (ca să nu spunem numai) perspectivelor electorale cumplit de urâte pe care sondajele le arată lui Tsipras și “Syrizei” (“Alianța stângii”), aliata sa guvernamentală. Celălalt aliat – “Anel” (“Grecia independentă”) – se află în plin proces de separare.

Tipic pentru politica grecească încă din epoca aheilor, decepția populară față de Tsipras nu se datorează penuriilor economice, ci orgoliului național. Hotărârea guvernelor grec și macedonean de a pune capăt războiului denumirii (veto-ul Greciei de a acepta ca fosta republică macedoneană din vechea Iugoslavie să se numească Macedonia, deoarece Grecia are o provincie cu exact același nume), acceptând ca această țară să se numească în viitor “Macedonia de Nord”.

Acordul – care urmează să fie supus ratificării populare – a fost salutat de întreaga Europă și respins cu furie de majoritatea populațiilor din cele două țări. 70% dintre grecii consultați consideră că acordul este o greșeală, iar grecii din nord îl percep ca pe o trădare. În Macedonia sentimentele sunt asemănătoare. Atât de puternic este acest val de naționalism irațional, încât “Anel” a anunțat public că va părăsi coaliția în momentul în care se va semna acordul eleno-macedonean. Maximalismul patriotic arătat de “Anel” este explicat de sondaje: de mai mult de un an, partidul se află la sub 3% din intențiile de vot, pragul prevăzut în Constituție pentru a intra în Parlament.

tsipras 2

Alexis Tsipras

Referitor la cu ce resurse va finanța Tsipras acest potop de milioane, acestea vor proveni din sacrificiile făcute de greci în timpul anilor de austeritate, când țara a evitat falimentul, la începutul acestui deceniu. Tocmai iritarea stârnită de aceste sacrificii l-a adus pe Tsipras la putere, în 2015.

Excedentul obținut în acești ani și amânarea reducerii prestațiilor sociale – impuse Atenei de creditorii internaționali – ( aproximativ 2 miliarde 500 de milioane €) reprezintă casa de bani din care va scoate guvernul grec pomenile electorale. Pomeni care nu-i vor garanta deloc realegerea, dar care, foarte ușor, pot să transforme casa de bani într-o cutie a Pandorei. Pentru ca să se potrivească cifrele lui Tsipras, Grecia va trebui să obțină în 2019 o creștere reală a PIB-ului său cu 2,5%… Economiștii din Uniunea Europeană prevăd că nu va depăși 2%.

Autorul articolului: Valentí Popescu

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării sursei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: VALENTIN POPESCU… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

grecia 2

GRECIA: EL MERCADO ELECTORAL

tsipras 1

Alexis Tsipras

Como en España, en Grecia el 2019 se presenta como un año trufado de elecciones, siendo las parlamentarias vitales para el Gobierno que preside Alexis Tsipras. Y en Grecia, como en tantos países de democracia tambaleante, el Gobierno encara las elecciones peliagudas repartiendo dinero a diestro y siniestro.

Tsipras, un lévo-populista de principios radicales y practica gubernamental posibilista, ha regalado a finales del 2018 a 1.400.000 de familias griegas 1.350 € a cada una en concepto de “dividendo social”; a 115.000 pensionistas de la Administración pública y las Fuerzas Armadas, un total de 233.000.000 € como compensación de los recortes hechos en los años de austeridad; a 250.000 autónomos les rebaja este año la cuota de la seguridad social un 30%; a los residentes de las islas periféricas, les restituye un subsidio de 570 millones de € (a repartir en 3 años) para transportes con la tierra firme; y la catarata de dádivas culmina con una partida única de 42 millones prevista para pastores y pequeños ganaderos en concepto de ayuda empresarial.

Tanta generosidad se debe ante todo (para no decir tan solo por) a las pésimas perspectivas electorales que las encuestas demoscópicas le atribuyen a Tsipras y “Syriza” (“Alianza de las izquierdas”), su aliado gubernamental. El otro aliado – “Anel” (“Grecia independiente”) – está ya en proceso de separación.

Típico de la política griega desde la época de los aqueos, el desencanto popular con Tsipras no se debe a las penurias económicas, sino al orgullo nacional. La decisión de los Gobiernos griego y macedonio de poner fin a la guerra de los nombres (el veto griego a aceptar que la exrepública macedonia de la antigua Yugoslavia se llame Macedonia porque en Grecia existe una provincia con este nombre), aceptando que ese último país se denomine en el futuro “Macedonia del Norte”.

El acuerdo – pendiente de ratificación popular – ha sido celebrado por toda Europa y rechazado con rabia por la mayoría de las poblaciones de los dos países afectados. El 70% de los griegos consultados consideran el acuerdo un error y los griegos septentrionales, incluso una traición nacional. En Macedonia los sentimientos son parejos. Tan fuerte es esta ola de nacionalismo irracional, que “Anel” ha declarado públicamente que abandonará la coalición en el momento en que se firme el acuerdo greco-macedonio. El maximalismo patriótico de “Anel” lo explican las encuestas: desde hace un año largo, el partido está muy por debajo del 3% de expectativa de votos, mínimo exigido por la Constitución para entrar en el Parlamento.

tsipras 3

Alexis Tsipras

Y en cuanto a lo que explica con qué recursos financiará Tsipras esa lluvia de millones, esos provienen de los sacrificios hechos por los griegos durante los años de austeridad con que el país evitó la bancarrota a principios del decenio. Fue justamente la irritación por esos sacrificios lo que llevó a Tsipras al poder en el 2015.

El superávit logrado en estos años y el aplazamiento de la reducción de prestaciones sociales – impuesto a Atenas por los acreedores internacionales – (un total de cerca de 2.500 millones de €) es la caja fuerte de la que sacará el Gobierno griego los regalos electorales. Unos regalos que no garantizan en absoluto la reelección, pero que fácilmente pueden transformar la caja fuerte en caja de Pandora. Y es que para que cuadren los números de Tsipras, Grecia ha de tener en el 2019 un crecimiento real de su PIB del 2,5%… y los economistas de la Unión Europea no le prevén más allá del 2%.

grecia 3

Valentí Popescu

Autorizamos la reproducción total o parcial de este artículo a condición de que se mencionen la fuente y el autor: http://www.ghemulariadnei.worldpress.com     y  Valentí Popescu

VALENTIN POPESCU
Anuncios