Poezie și bucătărie de… Dragobete

DRAGOBETE 1

Gătim și ne drăgostim !

Credem că nu este nevoie de o Zi a Îndrăgostiților ca să ne purtăm ca niște îndrăgostiți și să ne simțim îndrăgostiți.

Credem că, atunci când Universul ne dăruiește iubirea adevărată și când ne aflăm perechea, suntem îndrăgostiți de ea în fiecare zi a vieții noastre, pasional îndrăgostiți, până în cea din urmă zi.

Dar, pentru că tot există zile ale îndrăgostiților, ele nu pot fi decât prilejuri de a ne sărbători dragostea și de a fi recunoscători pentru ea.

Pe 24 februarie sărbătorim Dragobetele. Cine sau ce este Dragobetele ?

Dacă ne gândim că numele Dragobete este alcătuit din drag, împrumutat din slavă, și din sufixul –ete care nu este altceva decât sufixul –ittum/-ittam din latina târzie, cu care se formau diminutivele (atestat în nume proprii și inscripții) putem crede că Dragobete însemna… Drăguțul.

Și, ce poate fi mai frumos decât să gătim și să ne drăgostim ?

Și, ce poate fi mai frumos decât să citim împreună cu perechea noastră poezii de dragoste și să bucătărim ca și cum am scrie poezie: fiecare mâncare, un poem de dragoste !

Iată câteva rețete rustice franțuzești ale îndrăgostiților care sigur i-ar fi plăcut lui Brâncuși, sărbătoritul acestei luni a iubirii, februarie și al acestui an 2016.

PRINTESA X

Prințesa X, Brâncuși, 1920

Pastă de brânză veche de capră:

Amestecăm un sfert de kg de brânză veche de capră cu ulei de măsline cu ierburile Afroditei: 5-6 frunze de busuioc proaspăt sau uscat, trei frunzulițe de salvie, puțin cimbru, cimbrișor, mentă, rosmarin, maghiran, sovârf, melisă și lavandă împreună cu patru căței de usturoi zdrobiți în piulița de lemn.

PASTA DE BRÂNZĂ 1

PE  SUB POALE DE PĂDURE

Pe sub poale de pădure
Merg copilele la mure,
Nevestele la alune
Și râd ca niște nebune.
Eu m-am dus să tai nuiele
Și pin huci am dat de ele.
Venit-a ploaie cu vânt
De le-a țipat la pământ.
Eu am fost băiat milos
m-am lăsat cu ele gios
și le-am mâncat murele
și le-am mușcat gurele.

Poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri

TORS 1

Tors de băiat, Brâncuși, 1917, The Philadelphia Museum of Art

Pastă de brânză veche de capră și ridichi:

Amestecăm un sfert de kg de brânză veche de capră cu ulei de măsline cu ierburile Afroditei: 5-6 frunze de busuioc proaspăt sau uscat, trei frunzulițe de salvie, puțin cimbru, cimbrișor, mentă, rosmarin, maghiran, sovârf, melisă și lavandă, împreună cu patru căței de usturoi zdrobiți în piulița de lemn și cu două ridichi roșii potrivite, rase fin.

PASTĂ DE BRÂNZĂ CU RIDICHI

 JOS ÎN VALEA CU ISVOARĂ

Jos în valea cu isvoară
Drag cu drag se-ntâmpinară,
Se cuprind de subsuară,
Iar la limpede isvor
Se-ntâlnește dor cu dor,
Se sărută până mor.

Poezie populară culeasă de Mihai Eminescu

 SĂRUTUL 1

Sărutul, Brâncuși, 1907-1908, Muzeul de Artă, Craiova, România

Colonade de Bordeaux cu măsline:

Amestecăm un ou cu 25 de grame de făină, 400 ml de lapte (o cană mare), 25 de grame de unt topit, 25 de grame de cașcaval de oaie ras, câteva măsline tăiate rondele, puțin busuioc și puțină salvie.

Turnăm amestecul în formele cilindrice cu caneluri (care imită forma coloanelor templelor grecești) pe care le umplem puțin mai mult de jumătate, punem formele într-o tavă, tava o punem în cuptorul încălzit dinainte și coacem colonadele la foc potrivit spre mare, 40 de minute.

COLONADE CU MĂSLINE

 LA UMBRAR DE LILIAC

La umbrar de liliac,
Dragostele ce mai fac ?
Se sărută până zac…
Iar în vale la isvor
Se-ntâlnește dor cu dor,
Se sărută până mor.

Poezie populară culeasă de Mihai Eminescu

SĂRUTUL 2

Le baiser/Sărutul, Constantin Brâncuși, 1907–1908, Berlin, Hamburger Kunsthalle, Germania

Bulete cu cașcaval:

Punem într-o crăticioară 125 de ml de lapte, puțină sare și 80 de grame de unt tăiat bucățele și le fierbem până la primul clocot, amestecând, după care le dăm deoparte și adăugăm 150 de grame de făină și un praf de drojdie și amestecăm bine până avem o pastă omogenă.

Punem din nou crăticioara pe foc și amestecăm încontinuu până scade pasta. O vărsăm apoi într-un castron și adăugăm mai întâi 4 ouă, unul câte unul, amestecând bine, și pe urmă 100 de grame de cașcaval bio de oaie pe care-l amestecăm, de asemenea, bine, cu pasta din care facem mingiuțe pe care le punem în tava tapetată cu hârtie de copt.

Le coacem un sfert de oră la foc mediu spre mare. Ies cam 40 de bulete.

BULETE

TURTURICĂ TURTUREA

Turturică turturea
De ce-mi ești așa de rea
Și nu-mi stai alăturea ?
–    Că mi-e dor de-un turturel
Ce suspină singurel…
Sbor pe ramură la el.

Poezie populară culeasă de Mihai Eminescu

MĂIASTRA

Măiastra, Brâncuși, 1915 – 1918

Biscuiți cu migdale:

Amestecăm într-un castron: 250 de grame de făină cu 125 de grame de zahăr, 65 de grame de pulbere de migdale, un vârf de cuțit de drojdie, o linguriță de ghimbir sau de scorțișoară, un vârf de linguriță de anason pisat și adăugăm 125 de grame de unt moale, bucăți, și o jumătate de linguriță de coajă de lămâie rasă fin.

Le amestecăm bine cu vârful degetelor, după care adăugăm un ou întreg și un gălbenuș, o linguriță de lichior de portocale sau 3 lingurițe de apă de portocale și amestecăm cu o lingură de lemn până ce aluatul devine omogen.

Îl punem pe blatul de lemn și-l frământăm. Rupem bucăți din el și le „jucăm” pe palme după care le adunăm și formăm o minge care trebuie să fie netedă și omogenă. Mingea o transformăm într-un disc pe care-l învelim în folie alimentară și-l lăsăm în frigider 2 ore.

Încălzim cuptorul la foc potrivit și, până se încinge, întindem aluatul pe blatul presărat cu făină, într-o foaie groasă de 3-4 mm, din care decupăm biscuții în formele pe care le dorim.

Îi punem în tava tapetată cu hârtie de copt sau doar unsă cu unt, la ceva distanță unii de alții, pentru că vor crește, și îi ungem cu un gălbenuș de ou.

Îi lăsăm la copt 10-14 minute la foc potrivit spre mare.

Pentru că nu vor încăpea toți (ies cam 50) în tavă, îi coacem în două sau trei rânduri.

BISCUITI CU MIGDALE

BISCUITI CU MIGDALE 2

PENTRU MÂNDRA CARE-MI PLACE

Pentru mândra care-mi place
Nici părinții n-au ce-mi face,
Nici giudele satului,
Nici chiar domnii sfatului.
Domnii șed și sfătuiesc
Eu cu mândra mă iubesc,
Și cu dragoste-i șoptesc:
„De ți-ai face pat afară
Eu m-aș face vânt de vară
Ș-aș veni la tine-ndată
Să te văd, cum ești culcată ?
Cu fața către părete,
Cu gura arzând de sete ?
Fața vântura-ți-o-aș,
Gura săruta-ți-o-aș !

Poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri

FEMEIE ÎN OGLINDĂ

Femeie privindu-se în oglindă, Brâncuși, 1909

Financiers cu migdale:

Topim într-o crăticioară 180 de grame de unt, la foc mic, până capătă culoarea și mirosul alunelor de pădure, un brun strălucitor, și îl lăsăm apoi să se răcească.

Batem spumă 6 albușuri și adăugăm 150 de grame de zahăr pudră, 80 de grame de făină, 120 de grame de pudră de migdale și untul topit. Amestecăm până avem un aluat neted și strălucitor cu care umplem formele, puțin mai mult peste jumătate. Presărăm fulgi de migdale și coacem în cuptorul încins deja, un sfert de oră.

Financiers cu migdale 1

FINANCIERS 4

Financiers cu migdale 3

 FA LELIȚĂ ROTILIȚĂ

Fa leliță rotiliță,
Dă-mi gura peste portiță.
-Ba, eu gura nu ți-oi da
Că așa tu mă-i mușca.
Drag îmi e bădica nalt
Ce sărută dismierdat.
El se pleacă de ești mică
Și în brațe-i te rădică,
Dar bădica mititel
mi-e urât și fug de el,
că cu nasu-n brâu te-mpunge
și cu gura nu te-agiunge !

Poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri

SĂRUTUL 3

 Sărutul, Brâncuși, 1912

Biscuiți sărați cu rosmarin și cimbrișor:

Amestecăm într-un castron 50 de grame de parmezan ras, un sfert de linguriță de sare, o linguriță de rosmarin uscat și o linguriță de cimbrișor uscat, 70 de grame de unt, patru linguri de ulei de măsline și un ou.

Adăugăm 180 de grame de făină și amestecăm doar până ce se omogenizează aluatul pe care-l lăsăm o oră să se odihnească.

Întindem apoi o foaie din care tăiem cu o formă rotundă biscuiții peste care presărăm rosmarin:

BISCUITI CU ROSMARIN 1

Îi coacem un sfert de oră la foc potrivit spre mare. Iată cum vor arăta:

BISCUITI CU ROSMARIN 2

VAI DE CELA CE IUBEȘTE

Vai de cela ce iubește
Și nu se învrednicește
Să câștige ce-au dorit,
Să fie-a lui ce-au iubit.

Poezie populară culeasă de Mihai Eminescu

 PRIMĂVARA, N. GRIGORESCU

Primăvara, Nicolae Grigorescu

Prăjitură cu brânză:

Amestecăm 500 de grame de brânză de vaci sau de urdă cu 6 linguri de lapte gras și cu 50 de grame de făină și adăugăm trei gălbenușuri. Amestecăm în continuare până se omogenizează.

Batem apoi spumă cele 3 albușuri și le încorporăm ușor în pasta de brânză. Punem pasta într-o tavă de tartă încăpătoare (atenție amestecul se umflă !) tapetată cu hârtie de copt și o coacem în cuptorul încălzit 35 de minute. După ce se răcește, o putem decora cu puțină dulceață de afine. O servim rece, de la frigider.

PRĂJITURĂ CU BRÂNZĂ

Un sfat: toate aceste … gustări se însoțesc cu un vin roșu în care lăsăm peste noapte câteva din ierburile Afroditei: puțin rosmarin, lavandă, busuioc și salvie.

                Efectul lui :

Cine-n lume s-a afla
Pe noi a ne despreuna ?

Poezie populară culeasă de Mihai Eminescu

SĂRUTUL 4

Sărutul, Brâncuși

AUTOR  ZENAIDA ANAMARIA  LUCA

Autorizăm reproducerea totală sau parțială a acestui material cu condiția menționării suresei: http://www.ghemulariadnei.wordpress.com și autorului: ZENAIDA  ANAMARIA  LUCA… precum și păstrării formei originale/nealterării prin asociere cu alte materiale străine, nesemnate sau publicate sub semnătura autorului, în cadrul aceluiași articol.

 

Anuncios